Familia Borgia şi patimile ei/ de Elisabeta Lăsconi

Romanul „Sânge şi splendoare” de Sarah Dunant, s-a plasat printre cărţile cele mai bine vândute ale Editurii Humanitas fiction la Târgul de carte Gaudeamus 2013. A funcţionat jocul contrastant al titlului sau subtitlul explicativ – „Un roman despre familia Borgia”? A atras magnetic coperta, insinuând sugestiile cuvintelor din titlu? Poate ceva din fiecare.

Popularitatea romanului va spori, Sarah Dunant va veni la Bucureşti ca invitată la FILB, care se va desfăşura în prima săptămână a lunii decembrie. Se naşte întrebarea: de ce interesează şi azi familia Borgia? De ce fascinează Renaşterea ? Ea se regăseşte în alte romane semnate de aceeaşi autoare („În compania curtezanei” şi „Naşterea lui Venus”), li s-au adăugat recent alte două, ale altei scriitoare-far a ficţiunii istorice, Jeanne Kalogridis („Eu, Mona Lisa” şi „Regina diavolului”).

Sarah Dunant a făcut studii serioase de istorie, pentru fiecare carte s-a documentat temeinic, aşa că a putut reconstitui epoca. A descoperit în arhive şi a citit cu alţi ochi mărturii vechi de secole, a făcut altfel de conexiuni decât istoricii şi a văzut altfel evenimentele şi urmările lor, a imaginat ceea ce documentele n-au consemnat, în limitele verosimilităţii date de o foarte bună stăpânire a lumii înfăţişate. Dar ea reînvie pontificatul Papei Borgia privindu-l cu ochii omului contemporan, din care nu lipseşte maliţia şi pe alocuri sarcasmul.

Familia Borgia nu este una oarecare, a făcut istoria vremii şi s-a transformat în legendă şi mit. Scriitorii s-au năpustit pe asemenea subiect suculent, au apărut multe romane, focalizate asupra unuia sau altuia dintre membrii familiei, cel mai adesea făcând din Borgia un personaj colectiv devastator prin ambiţii şi reuşite, prin încălcarea normelor nescrise, a legilor scrise. Au ştiut să-şi atingă ambiţiile, nu de puţine ori sfidând pe toţi şi impunându-şi dorinţele.

Scriitoarea îi reînvie desfăcându-le din marmora timpului firea autentică. Papa Alexandru VI se dovedeşte un politician redutabil, pentru care Biserica şi apoi întreaga Europă sunt table de şah, pe care îşi poartă bătăliile şi le câştigă, prin inteligenţă şi manipulare diplomatic abilă. Aminteşte de formidabilul Tokugawa, prototip al personajului Toranaga în romanul „Shogun” de James Clavell, care a ştiut să manevreze pe marii seniori ai Japoniei medievale ca să-şi instaureze şogunatul.

Fiii săi sunt crescuţi cu ţintă precisă, iar fiica, frumoasa Lucrezia îi dă prin căsătorie, garanţia alianţelor necesare. Dincolo de războaie şi intrigi politice, familia Borgia impresionează prin câteva principii pe care le respectă scrupulos şi care-i ajută să învingă de fiecare dată. Primul este cel al datoriei faţă de familie, o întrece ca importanţă datoria faţă de Dumnezeu. Altul este însuşit perfect de Cesare, care a moştenit inteligenţa şi ambiţia tatălui: ocupă-te doar de un singur duşman, nu simultan de doi sau mai mulţi, ca să-l poţi distruge.

Nu lipsesc din roman picanteriile istoriei: viaţa scandaloasă a lui Borgia, întâi cardinal şi apoi papă, care-şi îngăduie ţiitoare, ele-i fac copii care, odată ajunşi adulţi, devin persoane publice dintre cele mai importante. Femeile din viaţa papei şi relaţiile lui cu ele demonstrează nevoia unei familii, bucuria de a primi şi a dărui afecţiune. Scenele vieţii domestice nu îmblânzesc violenţa, dar dau respiro unei tensiuni teribile a confruntărilor de toate felurile. Tot aşa cum luxul şi splendoarea umbresc sărăcia şi mizeria.

Scriitoarei îi reuşesc pagini strălucite: descrierea frumoasei ţiitoare Giulia Farnese cu părul ei de aur fabulos, evocarea altui papă, care şi-a atras duşmanii declaraţi ca să creeze un miracol de arhitectură şi pictură – Capela Sixtină, lecţiile de strategie oferite fiilor, folosind rămăşiţele cinei. Ca întreg, romanul este fresca unui pontificat contradictoriu, sub semnul sângelui vărsat de fiii şi aliaţii papei, şi al splendorii etalate de femei în jurul lui. Va delecta deopotrivă cititori şi cititoare!

Sarah Dunant, Sânge şi splendoare. Un roman despre familia Borgia, traducere din limba engleză de Carmen Săndulescu, Editura Humanitas fiction, 2013, 512 pag.