„Fiecare proiect de reformă are ca finalitate proteste de stradă“: Franţa este bolnavul Europei din cauza rezistenţei la schimbare

Franţa este bolnavul Europei, iar opoziţia faţă de reformă este responsabilă pentru o mare parte din problemele ţării, a doua economie ca mărime din zona euro, reiese dintr-o analiză a institutului de cercetare Consiliul de la Lisabona.

Consiliul de la Lisabona este optimist referitor la forţa zonei euro de a-şi reveni din criza economică şi financiară mondială, însă nu şi legat de Franţa, reiese din cea mai recentă analiză a organizaţiei privind perspectivele economice ale Europei, scrie EurActiv.

Spre deosebire de multe alte institute de cercetare economică, îngrijorate mai ales de datoriile Italiei care vor ajunge la 134% din PIB anul viitor, Consiliul de la Lisabona pentru Competitivitate Econo­mică şi Reînnoire Socială este convins că Italia are tot ce trebuie pentru a-şi depăşi pro­blemele. În schimb, perspectivele eco­nomiei franceze sunt mai puţin optimiste.

„Nu se progresează mai deloc în Franţa. Rata şomajului este exagerat de mare, iar creşterile de taxe avute în vedere de guvern nu sunt soluţia care să scoată Franţa din lân­cezeală“, a explicat Holger Sch­mieding, economistul-şef al băncii germane Berenberg.

Lipsa reformelor se da­torează, în parte, situaţiei po­litice care este dominată de creşterea popularităţii, şi deci a puteri, formaţiunii de ex­tremă dreapta Frontul Naţional. Ca şi Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, economistul ger­man crede că piaţa muncii şi sistemul de pen­sii trebuie reformate mai în profun­zime pentru ca Franţa să fie mai compe­titivă.

În primăvară, CE a îndemnat Parisul să grăbească reformele economice la schimb pentru doi ani în plus în care Franţa să-şi aducă deficitul bugetar sub limita tolerată de UE. Executivul european i-a cerut guvernului francez să diminueze costurile cu forţa de muncă, să reformeze sistemul de pensii şi să-şi deschidă pieţele pentru producătorii străini.

„Este adevărat, costurile cu forţa de muncă din Franţa sunt mai mari decât media europeană, dar alte state, cum este cazul Portugaliei, au avut aceeaşi problemă şi au reuşit să se adapteze. În Franţa, acest lucru este imposibil. Fiecare proiect de reformă are ca finalitate proteste de stradă“, se arată în raportul consiliului.
 

În trei ani, Franţa ar putea deveni cea mai bolnavă economie europeană

Olli Rehn, comisarul european pentru afa­ceri economice şi monetare, care a par­ticipat la prezentarea analizei, împărtă­şeşte opinia economiştilor. „Franţa are ten­­dinţa să majoreze taxele în loc să imple­menteze reforme structurale, ceea ce nu este bine pentru creştere“, a spus Rehn. În 2011, concluzii similare ale Consiliului de la Lisabona au pus pe jar guvernul francez. Analizele organizaţiei apreciază pers­pectivele economice ale unui stat diferit faţă de celelalte instituţii precum FMI sau de agenţiile de rating doarece se axează pe capacitatea unei ţări de a se reforma.

În indicele organizaţiei numit „In­dicatorul fundamental al sănătăţii“, calculat în funcţie de această capacitate, Franţa ocupă locul 16 din 20 de state europene, în spatele Spaniei, dar înaintea Greciei, Italiei şi Portugaliei. Clasamentul este condus de Estonia şi Germania, cea mai mare economie europeană. România nu este prezenă, iar Polonia, singura dintre ţările vecine României care figurează în top, ocupă locul 8, în scădere cu două trepte faţă de anul trecut. „Dacă trendul continuă, Franţa va ajunge pe ultimul loc în trei ani“, avertizează autorii analizei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.12.2013