Cazul Harinvest aruncă în aer siguranţa investiţiilor pe bursă. În timp ce supravegherea pieţei de capital s-a reorganizat tot anul, tranzacţiile dubioase s-au rostogolit în pierderi de milioane de euro

Scenariu: un investitor are 100.000 de lei sau un milion de lei şi merge la o firmă de brokeraj supravegheată de ASF, unde îşi deschide cont ca să cumpere acţiuni. Cumpără cu banii acţiuni la Petrom, Fondul Proprietatea, Romgaz, Transelectrica şi pe urmă le ţine în portofoliu aşteptând să încaseze dividende. La un moment dat vrea să le vândă şi merge la firma de brokeraj, unde află că nu le mai are. Şi apoi începe să meargă din uşă în uşă (la broker, la BVB, la Depozitarul Central, la Autoritatea de Supraveghere Finan­ciară) ca să afle cum poate să-şi recupereze banii.

Pare un scenariu improbabil, dar evenimentele din ultimii ani, precum cazul Cristian Sima, cazul furtului de acţiuni din contul şefei reprezentanţei IFC din România, Ana Maria Mihăescu, iar acum cazul firmei de brokeraj Harinvest din Râmnicu Vâlcea, arată că acest scenariu poate deveni foarte uşor realitate. Iar atunci, investitorii se întreabă: cât de protejat eşti când investeşti pe bursa locală, dacă banii pot să-ţi dispară atât de uşor?

Istoria cazului Harinvest începe cu o serie de tranzacţii cu produse structurate (instrumente cu grad ridicat de risc) pe care firma de brokeraj le-ar fi realizat anul trecut în numele unui client, fără ca acesta să aibă banii în cont. Tranzacţiile i-au adus pierderi mari clientului, care a refuzat să aducă banii în cont ca să acopere aceste pierderi, iar traderul care a intermediat tranzacţiile a încercat să acopere pierderile respective folosind banii şi portofoliile de acţiuni ale celorlalţi clienţi şi derulând timp de peste un an tranzacţii speciale de tip sell-out (tranzacţii în care vânzătorul cere decontarea mai rapidă) pentru a rostogoli pierderile.