Şeful CSB despre faptul că pacienţii îşi cumpără singuri medicamente în spitale: Spitalele au avut mai mulţi bani, dar noi nu putem controla cum sunt ei cheltuiţi
Gheorghe Iana, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), spune că anul acesta bugetul alocat spitalelor din Bucureşti a fost cu 20% mai mare comparativ cu cel din 2013, iar lipsa unor medicamente din cadrul unor spitale nu se justifică. Spitalele din Bucureşti au avut la dispoziţie anul acesta un buget de 1,6 mld. lei (360 mil. euro).
„Un buget mai mare cu 20% faţă de anul precedent, fără să existe modificări majore de tarife, nu justifică lipsa de medicamente“, a spus Iana.
CASMB este cea mai mare casă de sănătate teritorială din ţară, iar în 2013 a avut un buget total de aproape 4 mld. lei (0,9 mld. euro), cele mai mari cheltuieli fiind cele cu spitalele.
Datele de pe site-ul propriu arată că anul acesta 75 de spitale au intrat în relaţie cu instituţia, cel mai mare buget avându-l Institutul Clinic Fundeni (peste 100 de milioane de lei).
Şeful CASMB, care până în 2009 a fost managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a mai spus că pe programul de oncologie au fost alocaţi cu 9% mai mulţi bani, pe programul de diabet a fost o creştere de 30%, iar pe ortopedie a fost o triplare a banilor, de aceea „managerii de spitale nu pot spune că nu au avut bani pentru proteze“.
„Am fost director de spital aproape patru ani. Problema este cum sunt alocate resursele în interiorul spitalelor“, a precizat Iana, care a adăugat că toate unităţile sunt obligate să pună pe site structura de venituri şi cheltuieli.
„Deranjăm dacă controlăm“
Şeful CASMB este de părere că partea de management din spitale trebuie făcută un pic mai aplicat, iar managerii trebuie să verifice mai atent anumite cheltuieli şi să nu se lase pe mâna celor din interior, pentru că „este posibil să se facă unele plăţi când de fapt ar trebui să se facă altele“.
Cu toate că este principalului finanţator al sistemului de sănătate din Capitală, CASMB nu are dreptul să controleze eficienţa modului în care se cheltuiesc banii.
„Spitalul trebuie verificat de primărie, de consiliile judeţene, de Ministerul Sănătăţii. Fiecare ar trebui să fie un pic mai implicat în activitatea de control.“ Casa poate verifica doar dacă un anumit serviciu a fost efectuat sau nu şi poate efectua anumite analize pe baza structurii cheltuielilor unui spital, însă, potrivit lui Iana, doar atât. „Se pune problema să nu mai controlăm deloc pentru că deranjăm dacă controlăm“, a spus Iana. Spre exemplu, un spital care este „sănătos“ din punctul de vedere al asigurării cu medicamente şi materiale sanitare are o pondere de cel puţin 17% a acestor cheltuieli în total.
Întrebat câtă mită se dă în spitalele din Bucureşti, Iana a spus: „Aş vrea să pot răspunde la această întrebare, însă nu avem posibilitatea de control, nici să cuantificăm. Sunt alte organe abilitate“.
Cine controlează de fapt activitatea unui spital?
Peste 60 de spitale din ţară sunt subordonate direct Ministerului Sănătăţii, care numeşte managerul şi are cei mai mulţi reprezentanţi în consiliul de administraţie.
Pe de altă parte, cele mai multe spitale din ţară, în jur de 350 de unităţi, au fost descentralizate deci sunt în administraţia autorităţilor locale, care deţin cei mai mulţi reprezentanţi în consiliul de administraţie.
Un caz recent, cel al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti, arată că niciuna dintre aceste instituţii, Casa (care finanţează), Ministerul (care face politica sanitară), Consiliul Judeţean (care numeşte consiliul de administraţie) nu au putut să demită managerul unităţii, în urma unui scandal privind situaţia foarte gravă în care în se afla unitatea.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2013