Retrospectiva europeană a anului 2013 în zece evenimente: Un război geopolitic cu Rusia pierdut, o luptă cu politicienii rupţi de problemele societăţii, confiscarea depozitelor bancare şi ieşirea din recesiune - evenimente care construiesc viitorul UE

Anul 2013 a adus pentru Europa ieşirea din recesiune, o strategie mai agresivă de luptă contra crizei şi primele victorii palpabile, dar şi o demonstraţie de forţă a Moscovei în războiul pentru influenţă politică şi economică.

1. Bailoutul Ciprului

Luna martie a risipit calmul cu care iarna a înconjurat criza din zona euro aducând cele mai drastice condiţii de bailout din istoria uniunii monetare. Ciprul a evitat un default dezordonat şi, probabil, ieşirea din zona euro acceptând să-şi restructureze considerabil sistemul bancar supradimensionat – cu depozitele constituite la bănci de cinci ori mai mari decât PIB-ul - în schimbul unui program de bailout de 10 mld. euro.

Dar acceptând aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulberat mitul că unele bănci sunt prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească şi a stabilit precedentul periculos că depozitele negarantate pot fi confiscate pentru a şterge păcatele făcute în afaceri de instituţiile de credit.

Cea mai mare bancă a ţării, Bank of Ciprus, a fost restructurată, iar următoarea instituţie de credit ca mărime, Laiki, lichidată. Totodată, Ciprul a marcat un alt precedent în UE prin restricţii ale mişcărilor de ca­pital impuse pentru a proveni un haos general în siste­mul financiar al ţării. Restricţiile, care limitează, printre altele, tranzacţiile cu alte ţări şi ieşirile de capital, au scos practic Ciprul din zona euro deoarece dau unui euro din Cipru o valoare mai mică decât are un euro care circulă liber în alte state. Modelul cipriot a fost inclus în matricea universală de bailout a băncilor din UE.

2. „Revoluţia“ din Bulgaria

Tot luna martie a adus căderea guvernului bulgar condus de premierul Boiko Borisov în urma unor proteste de stradă în care bulgarilor exasperaţi de creşterea peste noapte a facturilor la energie şi încălzire şi frustraţi de înstrăinarea politicienilor faţă de populaţie executivul le-a răspuns prin violenţă. Şi după înlocuirea guvernului protestele continuă, din cauza aceloraşi frustrări.

3. Ieşirea din recesiune

Primăvara a adus zonei euro şi Uniunii Europene mult aşteptata ieşire din cea mai îndelungată recesiune de după introducerea euro, în 1999, şi a consfinţit rolul Germaniei de principal motor de creştere economică. În al treilea trimestru România s-a remarcat prin cel mai puternic ritm de creştere din UE, de 1,6% comparativ cu cele trei luni anterioare. Pentru Franţa, pilonul secundar al zonei euro, trimestrul III a adus perspectiva reintrării în recesiune.

4. Un euro prea puternic

Parisul acuză, printre altele, puterea euro pentru problemele sale economice, în special pentru cele legate de competitivitate, şi a făcut presiuni pentru ca moneda unică să fie depreciată sperând că astfel exporturile îi vor deveni mai ieftine şi deci mai competitive.

Euro a trecut anul acesta peste pragul de 1,38 dolari pe unitate, maximul ultimilor doi ani, şi toate semnele arată noi aprecieri.

5. Scăderea dobânzii BCE la 0,25%

Banca Centrală Europeană a ieşit în întâmpinarea cererilor Franţei şi a altora similare venite din Italia coborând, în noiembrie, dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,25%, luând astfel calea bătută de banca centrală a Statelor Unite.

6. Supravieţuirea Irlandei

Tot o victorie contra crizei o reprezintă ieşirea Irlandei, în decembrie, din programul internaţional de bailout de 85 miliarde euro cu care s-a chinuit din 2010. Irlanda, cu finanţele devastate de prăbuşirea sectorului bancar, devine astfel prima dintre cele patru ţări salvate cu asistenţă financiară externă – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru – care revine pe propriile picioare pe pieţele de finanţare.

7. Uniunea bancară

Pentru a preveni situaţii precum cele ale Irlandei, UE are tot din acest an o fundaţie pe care să construiască o uniune bancară în care BCE devine supraveghetorul unic al celor mai mari bănci din Europa.

Spre deosebire de planurile anterioare, prin noua strategie, la salvarea băncilor sunt folosiţi banii celor care au cel mai mult de profitat din existenţa acestor instituţii de credit, respectiv acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni, şi nu banii contribuabililor.

De asemenea, băncile îşi vor finanţa propria salvare sau lichidare printr-un fond de 55 miliarde euro pe care îl vor construi cu cotizaţii în următorii zece ani.

8. Victoria lui Merkel în alegeri, salariul minim pe economie din Germania

Pe frontul politic, cel mai marcant eveniment îl constituie alegerile din Germania, cea mai mare economie europeană, în care cancelarul Angela Merkel şi partidul ei creştin-democrat s-au detaşat puternic de opoziţie, dar nu suficient pentru a controla parlamentul.

Rezultatul este o coaliţie de guvernare cu principala formaţiune de opoziţie, Partidul Social-Democrat, care trage Germania uşor spre stânga. Alianţa va aduce în premieră pentru Germania, din 2015, un salariu minim pe economie, de 8,50 de euro pe oră, printre cele mai mari din UE.

Alături de alte măsuri sociale precum scăderea vârstei de pensionare, pensii mai mari şi alocaţii suplimentare pentru familii, salariul minim va face costurile cu forţa de muncă mai mari şi prin urmare exporturile mai scumpe, oferind o şansă în plus exportatorilor din economiile mai puţin competitive.

9. Aderarea Croaţiei la UE

Pe acelaşi front, 2013 se remarcă prin intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană, în iulie, şi prin criticile puternice care au urmat la foarte scurt timp legate de corupţia şi crima organizată din noul stat membru.

10. Războiul cu Rusia

Pe frontul geopolitic, Moscova şi-a demonstrat forţa deturnând eforturile UE de a-şi întinde influenţa comercială în est şi de a cuceri premiul cel mare, Ucraina, o economie cu un pas în default care are urgentă nevoie de bani, dar care depinde puternic economic şi energetic de Rusia. Kievul a refuzat în ultimul moment să semneze cu UE un acord de comerţ liber care ar fi reprezentat un pas mare făcut spre integrarea în Europa, un pas cerut pe străzile Kievului de sute de mii de demonstranţi.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a preferat în schimb un acord secret cu Moscova prin care primeşte un împrumut de 15 miliarde dolari şi reducerea cu o treime a preţului gazelor naturale importate din Rusia. Moscova vrea să atragă fostele republici din URSS în propria uniune vamală.

Cele mai importante evenimente care au marcat Europa în 2013

• Protestele din Bulgaria aprinse de scumpirea utilităţilor şi demisia guvernului;

• Salvarea Ciprului prin restructurarea masivă a sistemului bancar, confiscarea depozitelor mari şi restricţionarea retragerilor de capital;

• Ieşirea zonei euro şi uniunii europene din recesiune;

• Ieşirea Irlandei din programul de bailout;

• Aprecierea euro la cote istorice faţă de dolar şi presiunile făcute de Franţa pentru a limita puterea monedei unice;

• Dobânda de politică monetară adusă de BCE la minimul istoric de 0,25% pentru a contracara efectele aprecierii euro;

• Stabilirea fundaţiei uniunii bancare europene prin înfiinţarea unui supraveghetor unic, o agenţie a BCE, şi stabilirea celor care vor contribui cu pierderi la salvarea sau lichidarea băncilor, în primele rânduri stând acţionarii, creditorii şi deponenţii;

• Alegerile din Germania, în urma cărora cancelarul Angela Merkel a câştigat al treilea mandat şi şi-a format un guvern de coaliţie cu cea mai mare forţă din opoziţie. La presiunea noului partener, Merkel va introduce în premieră un salariu minim pe economie;

• Deturnarea de către Rusia a planurilor UE de a-şi extinde dominaţia economică asupra Ucrainei;

• Aderarea la UE a Croaţiei, un stat criticat apoi puternic pentru corupţie şi crimă organizată.

Cele mai importante evenimente economice din SUA din 2013

• Încurajată de veştile bune privind şomajul şi economia, Rezerva Federală americană decide retragerea treptată a programului de achiziţie de obligaţiuni, primul pas fiind reducerea achiziţiilor de la 85 mld. dolari, cât este în prezent, la 75 mld. dolari începând din ianuarie;

• Oprirea parţială a activităţii guvernului din cauza blocajului bugetar din Congres, unde politicienii nu au reuşit să aprobe la timp bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie;

• Amenda record de 13 miliarde dolari pe care JPMorgan, cea mai mare bancă americană, a acceptat să o plătească pentru ca guvernul SUA să renunţe la acţiunea în justiţie pentru rolul avut la declanşarea crizei financiare prin practicile pe piaţa creditelor ipotecare;

• Detroit, cândva leagănul industriei auto americane, a intrat în procedură de faliment în decembrie după ce a devenit cel mai mare oraş american ajuns vreodată în insolvenţă. Detroit, cu o administraţie ghidată de reguli şi proceduri financiare vechi de 40 de ani, are datorii de 18 miliarde dolari;

• SUA şi aliaţii săi au ajuns la un acord cu Iranul care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol. Iranul a promis că va da rezervele petroliere spre exploatare companiilor americane.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.12.2013