Radu Timiş, CrisTim: Ca şi generaţie, am trăit cei mai fabuloşi ani. Ar trebui să ne amintim mereu cum arătau economia şi România acum 15 ani
Schimbarea de structură socială, trecerea de la comunism la economie de piaţă, integrarea în Uniunea Europeană, revoluţia internetului sunt considerate de antreprenorul Radu Timiş, cel care a construit împreună cu soţia sa Cristina, afacerea CrisTim, parte a unei “poveşti fabuloase”, pe care generaţia sa trebuie să şi-o amintească indiferent de cât de dur a lovit ulterior criza.
“Rar i se întâmplă unei generaţii să trăiască o schimbare de structură socială şi de structură economică cum am trăit noi. Am trecut de la socialism la capitalism, am primit această transformare a globalizării pe care nicio altă generaţie nu a avut şansa să o primească. Am ieşit in lume, ne-am plimbat, am văzut cum abordează alţii viaţa, cum abordează businessul, am avut deschidere, am trăit această revoluţie a internetului”, a spus Radu Timiş, într-un interviu video acordat ZF în cadrul campaniei ZF15 ani (www.zf.ro/zf15ani).
Un antreprenor optimist, Timiş, 52 de ani, spune că cei din generaţia sa nu trebuie să uite de unde au plecat, că orice individ ar putea să se uite în urmă, la cum era România acum 15 ani, cum arăta Bucureştiul, cum arăta economia şi poate atunci ar fi mai mulţi cei care ar privi şi partea plină a paharului. În urmă cu 15 ani în Capitală exista doar un centru comercial modern (Bucureşti Mall), iar magazinele din comerţul modern se puteau număra pe degetele de la o mână. Astăzi, peste 40.000-50.000 de bucureşteni trec în medie în fiecare zi prin mallurile din Cotroceni (AFI Palace) sau Băneasa, hipermarketurile de top ale Capitalei vând într-un an de 100 de milioane de euro, iar branduri ca IKEA, H&M sau Zara au intrat în vocabularul de shopping al consumatorilor români.
Fenomenul “brandului” care a devenit important pentru români, dar şi piaţa uriaşă (peste 20 de milioane de consumatori) care li s-a deschis companiilor mari din străinătate după integrarea în Uniunea Europeană sunt amintite şi de Timiş în contextul în care străinii au avut mult mai multe de câştigat de pe urma integrării României în UE faţă de brandurile româneşti, după cum apreciază antreprenorul român.
“O dată cu intrarea în comunitatea europeană noi am crezut că porţile vor fi deschise, că va fi foarte uşor să vindem acolo. Este foarte uşor să fim turişti acolo, să consumăm bani acolo, dar este foarte greu să intrăm în competiţie cu ei. Noi uităm că am fost o piaţă pentru ei, că pentru multinaţionale s-a deschis o piaţă de desfacere, în timp ce noi am uitat pieţele noastre tradiţionale, am uitat piaţa estică, am uitat de China, am uitat pieţele în care noi am avut relaţii şi în care suntem recunoscuţi ca parteneri. Brandul România pentru Europa nu înseamnă nimic - pentru că noi nu am făcut nimic pentru brandul de ţară şi pentru imaginea noastră ca ţară”.
Slăbiciunea României la capitolul branduri se vede chiar din statisticile din industria cărnii, de pe piaţa locală plecând de şase ori mai multe bovine vii decât carne de vită procesată. Cu toate acestea, CrisTim îşi acoperă în jur de 20% din cifra de afaceri din exporturi pe pieţele vest europene, în special acolo unde există comunităţi de români.
”Astăzi suntem în concurenţă cu tot ceea ce vine din Europa, iar noi ne-am dus peste ei să le vindem produsele noastre şi concurăm alături de produsele lor la cel mai întalt nivel. Mai mult în industria noastră 95% din ceea ce se vinde este produs românesc şi avem un merit chiar şi ca sector de a susţine mai departe evoluţia industriei alimentare româneşti”.
Industria cărnii a rămas unul dintre puţinele sectoare din economie dominate de afaceri antreprenoriale. Familia Timiş, familia Naghi (Aldis), Dorin Mateiu (Elit Cugir), familia Minea (Angst) şi multe alte companii regionale nu au lăsat loc multinaţionalelor în sectorul produselor procesate din carne, un business care se duce către un miliard de euro anual. Nici gigantul Campofrio, printre puţinii jucători străini, care şi-a încercat norocul în România nu a reuşit să se impună pe piaţa mezelurilor şi a rămas în business doar printr-o fuziune cu grupul Caroli al fraţilor El Solh.
Pentru Timiş, deşi s-a adaptat noilor condiţii din piaţă, a mers la export pentru a menţine businessul pe un trend pozitiv, afacerile au fost afectate de scăderea abruptă a consumului intern, dar şi de creşterea evaziunii fiscale în industria cărnii, sector care încă aşteaptă de la guvern reducerea TVA-ului pe modelul aplicat în panificaţie.
În 2007, an în care consumul local creştea cu peste 10%, în cele mai importante companii din grupul condus de Timiş - CrisTim 2 Prodcom (distribuţie) şi Recunoştina (fabrica de mezeluri din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova) – lucrau peste 2.000 de oameni. Anul trecut, numărul mediu de salariaţi în cele două companii era de 1.300 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, restructurarea fiind de altfel şi una dintre cele mai apăsătoare decizii pe care antreprenorul spune că le-a luat în anii de criză.
Fabrica de mezeluri din judeţul Prahova a avut anul trecut afaceri de 235 mil. lei şi un profit net de 400.000 de lei, vânzările fiind în uşoară creştere faţă de 2011 şi la un nivel apropiat de cel din 2008, dar cu aproape 400 de oameni în minus, după cum arată datele de la Ministerul de Finanţe. CrisTim 2 Prodcom a intrat însă pe pierderi, cu un rezultat negativ de 8,6 mil. lei, la o cifră de afaceri de 280 mil. lei, apropiată de cea din 2011.
“Peste 5 ani va fi o piaţă consolidată, acea sită care spunem noi va cerne destule companii care astăzi nu fac ceea ce trebuie sau nu respectă regulile, iar mediul economic va fi un mediu extrem de sănătos”, mai spune Timiş care crede însă că va exista şi “o parte goală a paharului” – cea în care capitalul românesc va pierde teren în faţa multinaţionalelor.
“Dacă ne uităm astăzi în top 100 companii vedem că principalii jucători sunt multinaţionalele, că ele au luat energia, terenurile şi atunci ne întrebăm care este viitorul? Cred că este important să avem capitalul românesc puternic. Cu cât noi vom fi mai bogaţi în ţara noastră, cu cât vom fi mai prosperi, cu atât ne vom face un viitor mai bun”.
Timiş consideră că România are încă marea şansă de a creşte ca ţară, pentru că salariile sunt încă cele mai mici din Uniunea Europeană, pentru că există forţă de muncă pregătită, pentru că sunt industrii întregi unde România este mai competitivă faţă de competitorii din est. “Putem încă atrage foarte multe industrii în România, deci chiar cred că avem şansa de a ne dezvolta mult mai repede decât ceea ce se întâmplă astăzi în restul lumii”.