Dacă nici acum băncile nu dau drumul la credite, atunci când? Isărescu taie din nou dobânda şi le dă băncilor şi lei şi euro

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât astăzi să le furnizeze băncilor o injecţie mai puţin aşteptată de lichiditate în euro prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii în valută cu două puncte procentuale, de la 20% la 18% din pasivele atrase cu scadenţa mai mică de doi ani.

Măsura vine în tandem cu reducerea ratei de rezervă la lei – care era larg anticipată pe piaţă - cu trei puncte procentuale, de la 15% la 12%.

BNR îşi respectă astfel promisiunea de a începe un proces de reducere graduală a rezervelor minime pentru apropierea acestora de nivelul standard din zona euro (2%).

Eliberarea de lichiditate prin reducerea ratelor de rezervă la lei şi la valută vine să amplifice efectul unei noi reduceri a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75% pe an, piaţa anticipând deja de dimineaţă această mişcare prin noi minime istorice ale ratelor interbancare ROBOR.

Analiştii Erste/BCR credeau că BNR va menţine anul acesta neschimbată rata rezervelor minime la valută având în vedere că atât banca centrală, cât şi Ministerul Finanţelor au de rambursat împreună 5,2 mld. euro din împrumutul luat în 2009 de la FMI.

Şi totuşi, BNR a apăsat pe toate butoanele de eliberare de lichiditate, dând cel mai puternic semnal de până acum în favoarea scăderii dobânzilor la credite.

Reducerea dobânzii-cheie ignoră presiunile sub care s-a aflat leul în ultima perioadă pe fondul unui context regional nefavorabil. Oricum, BNR a indicat că mai degrabă ar înclina spre un leu mai slab care să încurajeze exporturile – principala locomotivă a economiei.

Pe de altă parte, banca centrală face un gest de curaj şi încredere în acelaşi timp prin reducerea rezervelor minime la valută, având în vedere tentaţia mare a băncilor de a rambursa finanţări către băncile-mamă în contextul procesului de dezintermediere care tot continuă.

În timp ce scăderea de dobândă ieftineşte lichidităţile pe termen scurt, eliberarea de rezerve vine să răspundă şi nevoii băncilor de resurse pe termen mai lung, fiind cunoscută problema dezechilibrului de maturităţi din bilanţuri.

Rămâne de văzut cum vor folosi băncile această injecţie puternică de lichiditate – vor da drumul la creditare sau se vor grăbi să-şi mai ramburseze din datorii.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu le va transmite un nou mesaj în cadrul unui briefing programat pentru ora 16:00 şi în care va explica raţiunile deciziilor de astăzi.