O istorie a matematicii/ de Alexandru Sorin

Autor: Alexandru Sorin 10.01.2014

Cine a văzut filmul Agora (2009) – regizat de Alejandro Amenabar – cunoaşte deja povestea impresionantă a Hypathiei, filosof şi om de ştiinţă (să nu uităm că, în Antichitate, filosofia nu era încă ruptă de ştiinţele exacte: fizică, matematică, astrologie ş.a.). Hypathia din Alexandria (n. între 350-370 d.Hr. – d. 415 d.Hr.), care a trăit în Egiptul roman, este considerată cea mai mare minte feminină a antichităţii şi, totodată, prima matematiciană din istorie. Simbol al gândirii independente, Hypathia avea să-şi găsească sfârşitul în circumstanţe tragice.

Încercând să aflu mai multe despre cea considerată „o martiră a ştiinţei”, am descoperit cu surprindere cartea O istorie a Matematicii. Antichitatea, Editura Nomina, Piteşti, 2009, elaborată de distinsul prof. univ. dr. Adrian C. Albu, de la Universitatea de Vest din Timişoara. Cu surprindere, dar şi cu entuziasm, întrucât lucrarea reuşeşte să găsească un echilibru perfect între informaţia academică şi prezentarea fermecătoare şi accesibilă.  

Este adevărat, în România au apărut de-a lungul anilor câteva cărţi de istoria matematicii, fie traduse: E. Kolman (Istoria matematicii în antichitate, 1963); A.P. Iuşkevici (Istoria matematicii în Evul Mediu, 1963), H. Wieleitner (Istoria matematicii de la Descartes până la mijlocul secolului al XlX-lea, 1964), fie având autori români: A. Toth (Istoria matematicii, 1971); N. Mihăileanu (Istoria matematicii, 2 volume, 1974; 1981); N. Both (Curs de Istoria matematicii, 1996); A.C. Albu (Istoria matematicii. Perioada veche, Evul Mediu şi Renaşterea, 1997). Dar aceste cărţi practic nu mai pot fi găsite sau pot fi găsite cu mare dificultate, unele pentru că au fost de mult epuizate, altele pentru că au apărut ca şi cursuri universitare sau au fost tipărite la edituri cu un tiraj foarte mic şi, ca atare, au avut de la început o difuzare restrânsă.

De aceea, atât prin structura şi conţinutul său, dar mai ales prin stilul de abordare, cartea d-lui profesor Albu vine să acopere un gol cu totul nejustificat în literatura ştiinţifică românească şi anume lipsa unei cărţi ample de Istoria matematicii de la origini până în prezent, scrisă de un autor român.

Există mai multe modalităţi de a scrie o carte de istoria matematicii. Cei mai mulţi autori preferă o prezentare cronologică, pe civilizaţii umane sau zone geografice, a celor mai semnificative momente şi realizări matematice, fără a proiecta faptele matematice în contextul istoric în care acestea s-au produs.

Aşa cum sugerează şi titlul volumului la care ne referim, perspectiva din care sunt prezentate realizările matematice vizează în principal „arta matematică”, ceea ce impune de la sine prezentarea atât a „pieselor”, dar şi a „autorilor” acestora. Şi cum orice „piesă” trebuie să aibă şi un „decor”, în fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituită – în epoci istorice foarte îndepărtate – scena politică, socială şi economică a perioadei în care au fost obţinute acele realizări ştiinţifice.

Monografia este organizată pe 3 capitole: I. Egiptul. Mesopotamia; II. Grecia. Lumea greco-romană; III. China. India. Lumea Nouă (Perioada precolumbiană). Acestea sunt precedate de o Introducere consistentă, care deschide şi motivează demersul autorului şi care începe cu o dare de seamă asupra a ce este şi ce ar trebui să fie Istoria matematicii în România.

Lucrarea – care este rezultatul unei documentări minuţioase şi a unei îndelungate elaborări şi cizelări – se citeşte uşor şi cu plăcere. Prin modul personal în care a organizat, selectat şi prezentat uriaşul material bibliografic existent pe plan internaţional, adus la zi, monografia propusă de profesorul Adrian C. Albu reprezintă, în mod sigur, un moment de răscruce în publicistica românească de specialitate. În plus, formatul în care este scrisă cartea este foarte potrivit pentru o astfel de lucrare de sinteză, iar inserarea, asa cum am menţionat mai sus, pentru fiecare perioadă de timp şi zonă geografică, a unor consideraţii legate de „Fundalul istoric”, pe care se proiectează apoi realizările matematicii acelei regiuni şi perioade, este deosebit de inspirată şi are efect imediat asupra înţelegerii contribuţiilor matematice prezentate pentru acea regiune ori acea perioadă de timp. De remarcat şi excelentele condiţii grafice în care a apărut cartea.

Lucrarea, care este deja recomandată în bibliografiile facultăţilor de profil din ţară, trebuie să ajungă la cât mai mulţi cititori, tineri şi nu numai, căci tradiţia şi realizările învăţământului matematic românesc obligă şi inspiră.

Citez, sedus de formularea poetică, enunţul unei probleme de matematică cules din paginile profesorului Adrian C. Albu:

 

Un colier s-a rupt în timpul zbaterilor amoroase,

Un rând de perle atunci s-a desprins.

O şesime dintre ele au căzut pe jos,

O cincime au rămas în pat,

O treime au fost culese de tânăra femeie,

O zecime a adunat cel iubit,

Iar şase au rămas prinse în colier.

Spune-mi mie, câte perle număra colierul celei adorate?

 

Ce ar mai fi de spus? Poate doar de felicitat demersul de mare anvergură al Grupului editorial Nomina. Editura – care a  apărut în 2006 – şi-a concentrat efortul în vederea dezvoltării unui proiect de carte educaţională şi carte pentru copii şi se laudă deja cu peste 300 de titluri publicate.

 

Dr. Adrian C. Albu - O istorie a matematicii. Antichitatea până în secolul al VI-lea (al XIII-lea), Editura Nomina. Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Vasile Berinde. Lucrarea este proiectată în trei volume