Tinerii români, şcoliţi la cele mai renumite facultăţi străine: „De fiecare dată când ne întoarcem acasă auzim de la părinţi că ar fi mai bine să rămânem acolo“

Câteva sute de studenţi, masteranzi şi ab­sol­venţi români din ţară şi din străinătate au fost prezenţi miercuri-seară la gala de pre­miere a opt dintre colegii lor care învaţă la câ­teva sute sau mii de kilometri distanţă de casă, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRL) la Palatul Parlamentului.

Deşi cei mai mulţi dintre tinerii români care studiază în străinătate, pe teritoriul Europei, Americii de Nord sau al Asiei, se pregătesc în prezent la unele dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din lume, ei încă spun că vor să se întoarcă şi să îşi contruiască o carieră în ţară, chiar dacă societatea nu vrea să le facă loc.

„De fiecare dată când ne întoarcem acasă auzim de la părinţi şi rude că nu ar trebui să ne gândim să rămânem pentru că nu suntem apreciaţi şi că ne este bine acolo unde suntem. Vrem să venim într-o societate care este pregătită pentru o nouă generaţie de lideri, nu una coruptă, incompetentă şi blazată“, spune Sebastian Burduja, preşedinte fondator al LSRS, absolvent de Stanford şi Harvard şi actualmente consultant în Washington la Banca Mondială. Cu toate că sunt şi români care au studiat în străinătate şi care şi-au găsit, reîntorşi în ţară, un loc de muncă, clasa politică nu îi încurajează, spun ei, să revină şi „hrănesc“ o societate care nu mai are repere. Sebastian Burduja, fiul lui Marinel Burduja, preşedinte executiv al Băncii Române pentru Credit şi Investiţii (actuala ATE Bank), a mai menţionat că nu de puţine ori LSRS a mers către autorităţi cu strategii sau programe de atragere a românilor plecaţi să studieze în străinătate, însă doar câţiva oameni politici au reacţionat.

„Am plecat din ţară la facultate în Germania pentru că domeniile care îmi plăceau, respectiv biochimia şi biologia celulară, erau şi cred că încă sunt subdezvoltate în România. Există o mare diferenţă între ceea ce se întâmplă în ţară în sistemul de învă­ţă­mânt şi ceea ce se întâmplă în Germania, unde orele de practică sunt cele mai importante. La noi încă se pune foarte mult accent pe teorie, care trebuie învăţată, sigur, dar aplicaţiile au valoare adaugată, sunt esenţiale atât pentru cercetare, cât şi pentru dezvoltarea anumitor terapii“, spune Michael Bogdan Mărgineanu, în prezent masterand la King Abdullah University of Science and Technology din Arabia Saudită, premiat cu menţiune la categoria studentul anului din Europa, nivel universitar. El este unul dintre tinerii care şi-ar dori ca după ce îşi termină studiile post­universitare, adică în termen de 5-7 ani, să se întoarcă acasă şi să lucreze fie în cercetare, fie să îşi dezvolte propriile proiecte în biotehno­logie prin care să ajute sistemul de sănătate din România.

50.000 de studenţi şcoliţi „afară“

În prezent, numărul tinerilor care au fost şcoliţi pe băncile facultăţilor din străinătate variază între aproape 30.000 şi 50.000 (cum nu există statistici oficiale, mai multe organizaţii cu activităţi educaţionale, printre care şi LSRS, înaintează date diferite), iar în fiecare an circa 7.000 de absolvenţi de liceu se înscriu la o facultate din afara graniţelor.

„Mi-ar plăcea să mă întorc, chiar dacă sunt conştient că în ţară nu se investeşte în cercetare ca în alte părţi. În SUA sau Austria majoritatea patentelor înregistrate sunt în biotehnologie şi cercetătorii dezvoltă produse care chiar produc rezultate pentru societate. În momentul de faţă nu cred că dacă aş dezvolta un proiect pentru sănătate aş avea cum să îl şi implementez în România, pentru că infrastructura nu mi-ar permite. Dar aş vrea să revin şi să mă realizez în ţară“, afirmă tânărul de 22 de ani.

Elena Sorina Lupu, o tânără de doar 21 de ani din Iaşi, a rămas să studieze în ţară, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, mai mult dintr-o conjunctură nefericită. A vrut să plece în SUA, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), însă la bacalaureat a obţinut o medie cu doar cinci sutimi mai mică decât cea impusă de universitate (9,5). Deşi mai avea opţiuni, ea a preferat să rămână în ţară, în mare parte şi pentru că a auzit de la prieteni care studiau în străinătate că ciclul de licenţă este mai bine pus la punct în România.

„În America, din ce am înţeles, în facultate ai doar o privire de ansamblu asupra mai multor materii, dar nu aprofundezi ceva anume. Nu cred că la 19 ani îţi poţi da seama ce materii ar fi bune pentru cariera pe care ţi-o doreşti. Abia la master sistemul lor este mult mai bun decât cel de aici şi voi fi nevoită să plec peste un an şi jumătate pentru că vreau să studiez tehnologii spaţiale, care la noi nu se fac. Asta îmi doresc să fac în continuare, să ajung să programez «creierul» sateliţilor, spre exemplu, şi este de ajuns doar să învăţ eu acasă. Dar nu mă gândesc acum să rămân definitiv în străinătate“, precizează Sorina Lupu, studentă la Facultatea de electronică, aleasă studenta anului din România în cadrul galei.

Ea este implicată în prezent într-un proiect derulat de Agenţia Spaţială Europeană, alături de alţi nouă colegi, pentru care realizează o serie de experimente şi studii.

Anul acesta, 44 de tineri români care studiază în străinătate au fost incluşi pe lista finaliştilor galei, tineri care s-au remarcat în domenii precum informatică, medicină, matematică, artă sau biologie, însă au fost premiaţi şi studenţii anului din România.

Sînziana Mircea, 21 de ani, a plecat din România imediat după bacalaureat pentru a studia pian la Universitatea de Muzică şi Dans din Köln (Germania) şi spune că, în ciuda faptului că în Germania şi în Marea Britanie (unde a fost ca student Erasmus) a întâlnit sisteme de învăţământ mai flexibile şi mai bine puse la punct, crede că ar putea să îşi construiască o carieră şi în ţară.

„În domeniul în care eu activez este la fel de greu să te afirmi în toate ţările, nu este mai dificil sau mai uşor în România. Eu cred că am să mă întorc pentru că sunt destule exemple care îmi arată că pot reuşi şi în ţara în care am crescut“, explică tânăra, aleasă studenta anului la arte.

La evenimentul organizat de LSRS pentru al cincilea an consecutiv, unde au participat în jur de 1.000 de persoane, au fost prezente şi personalităţi precum Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean, headhunter-ul George Butunoiu, senatorul PSD Mircea Geoană, ambasadorul Austriei la Bucureşti Michael Schwarzinger sau ambasadorul Olandei la Bucureşti Matthijs van Bonzel.

LSRS, înfiinţată în anul 2009, are peste 8.000 de membri în 33 de filiale şi reprezentanţe din întreaga lume.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.01.2014