România a încheiat anul 2013 cu cea mai mică inflaţie din 1990 încoace: 1,55%

Autor: Claudia Medrega 13.01.2014

România a reuşit după 24 de ani de capitalism să intre în Occident din punctul de vedere al inflaţiei. La indicatorul PIB per capita este însă la 22% faţă de Franţa sau Germania.



Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie au dus inflaţia la 1,55% în decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaţia încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.

Banca centrală a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011. Este pentru prima dată când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galopantă din perioada 1990-2000.

Pe de altă parte, PIB per capita în Ro­mâ­nia este de doar 7.000 de euro, faţă de 32.000 de euro în zona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de 7-10 ori mai mici decât în Franţa, Germania sau Olanda.

În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, consideră Eugen Sinca, analist - şef la BCR.

De altfel, creşterea anuală a preţurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%.

Cu o rată anuală a inflaţiei de aproape 1,6% în 2013, la limita inferioară a ţintei BNR, România completează tabloul unei inflaţii foarte scăzute în Europa Centrală şi de Est.

În Cehia inflaţia a fost de 1,4% la finalul anului trecut (la o ţintă a băncii centrale de 2%±1pp), în Polonia este estimată la 0,7% în decembrie (cu o ţintă a băncii centrale de 2,5%±1pp), iar în Ungaria estimările indică o rată a inflaţiei în jurul valorii de 0,4% (faţă de o ţintă a băncii centrale de 3%).

Stabilizarea inflaţiei la aceste niveluri joase este o performanţă în condiţiile în care până în 2004 România avea rate anuale ale inflaţiei exprimate prin două cifre, mai spune Sinca.

Pentru 2014 analiştii anticipează că inflaţia va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.

Trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. De altfel, BNR a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12%  şi la valută de la 20% la 18%.

 

Cum au evoluat preţurile după 2005

În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%.

Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR. Lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaţionale, al scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime.

În anii de criză, angajamentul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii. Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării – adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.

Anul 2011 s-a încheiat cu o inflaţie de 3,14%, în ţintă, în timp ce în 2012 România a ajuns la o rată a inflaţiei de 4,95%, în afara intervalului ţintit, în urma producţiei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor şi a petrolului, precum şi din cauza deprecierii leului. Cererea slabă din economie nu a putut contrabalansa o serie de creşteri de preţuri.
 

Ce a influenţat inflaţia în 2013

BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când banca centrală reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005.

Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

Trendul descendent al inflaţiei a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie în a doua jumătate a anului trecut cu 1,25 puncte procentuale, ducând-o la minimul istoric de 4%, în speranţa că şi băncile comerciale vor reduce dobânzile la creditele în lei pentru a face costul împrumuturilor în moneda naţională  comparabil cu cel al creditului în euro.

Scăderea inflaţiei a fost influenţată în special de anul agricol bun şi reducerea TVA la produsele de panificaţie începând cu luna septembrie, de la 24% la 9%. În cazul pâinii, transmisia a fost semnificativă, de circa 95%. În septembrie, dinamica anuală a inflaţiei a decelerat semnificativ la 1,88%, faţă de nivelul de 3,67% din august. În noiembrie, preţurile de consum au stagnat faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 1,83%.

În decembrie 2013 rata inflaţiei a fost de 0,3% comparativ cu noiembrie, astfel că faţă de decembrie 2012 preţurile de consum au înregistrat o creştere de 1,55%. Mărfurile nealimentare au înregistrat o creştere anuală a preţurilor de 3,6%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 3,4%, în timp ce la produsele alimentare s-a înregistrat o scădere a preţurilor de 1,81%.

Banca centrală a revizuit prognoza de inflaţie pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3% (fără a lua în calcul impactul majorării impozitelor şi taxelor), anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază. Ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% +/- un punct procentual.
 

Ce spun analiştii despre evoluţia inflaţiei în 2014

În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR. Inflaţia se va menţine la minime istorice de 1-1,5% în prima jumătate a anului, iar din vară va creşte treptat şi va atinge 3,6% în luna decembrie, pe fondul scumpirii alimentelor şi energiei. O inflaţie scăzută va permite băncii centrale să relaxeze în continuare politica monetară, iar în acest sens ne aşteptăm la o dobândă de politică monetară de 3,5% şi la o rată a rezervelor minime obligatorii la lei de 8% pâna în luna martie.

Inflaţia a avut o evoluţie descrescătoare în 2013, ajutată atât de anul agricol bun, dinamica temperată a preţurilor administrate, dar şi modificările fiscale precum reducerea TVA pentru pâine. Însă, efectul de bază pozitiv generat de aceşti factori va fi eliminat în 2014, iar inflaţia va accelera la 3,7% până la finalul anului (acciza pentru combustibili având un impact de aproximativ 0,4-0,6pp).

Inflaţia a setat un nou record mulţumită recoltei deosebite şi reducerii cotei TVA pentru produse de panificaţie. Acest record va fi probabil spart în primul semestru din 2014 având în vedere că efectele celor două evenimente vor persista. Anticipăm o inflaţie medie în primul semestru inferioară pragului de 1,5%, însă normalizarea preţurilor alimentelor şi creşterea accizelor pentru combustibil vor trimite probabil inflaţia către 4,5% la finalul anului 2014.

Anticipăm că pe tot parcursul anului 2014 rata anuală a inflaţiei se va menţine sub limita superioară de 3,5% a intervalului ţintit de BNR de Ă/-1 punct procentual în jurul nivelului de 2,5%. Mai mult, ne aşteptăm ca rata inflaţiei să se reducă în primul trimestru, în ciuda creşterii preţurilor produselor accizabile ca urmare a modificării modului de calcul al accizelor (aplicarea cursului de schimb şi indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei). Astfel, anticipăm ca rata anuală a inflaţiei să coboare sub pragul de 1,5% în primul trimestru, deci să iasă temporar din intervalul ţintit de banca centrală, urmând să crească treptat spre sfârşitul anului, către 3,3-3,4%. Considerăm că banca centrală va continua ciclul de relaxare a politicii monetare.

Inflaţia va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.01.2014