De ce nu ajung economiile est-europene la potenţial maxim: din cauza politicienilor

Autor: Bogdan Cojocaru 15.01.2014

Adevăratul motiv pentru care economiile din Europa de Est nu pot ajunge la potenţialul maxim nu este nici criza datoriilor suverane din zona euro şi nici furtuna financiară din SUA, ci clasa politică, spun economiştii şi oamenii de afaceri prezenţi la un forum organizat la Viena de postul american de televiziune CNBC.

„Avem nevoie de o clinică de psihiatrie pentru politicienii populişti. Ar fi o clinică uriaşă cu cel puţin 6.000 de paturi“, a spus Andreas Treichl, directorul general al grupului bancar austriac Erste, prezent şi în România.

Majoritatea participanţilor la forum consideră că, în timp ce retragerea programului de stimulare economică din SUA şi criza zonei euro frânează

într-o anumită măsură creşterea economiilor din Europa de Est, cele mai mari riscuri pentru dezvoltarea economică a regiunii sunt reprezentate de chiar guvernele de aici.

Creşterea economiilor din Europa emergentă, inclusiv Turcia şi Rusia, a încetinit la 1% în ultimul tri­mestru din 2012, în ritm anualizat, în condiţiile în care criza zonei euro, cea mai mare piaţă de desfacere pen­tru statele estice, a lovit exporturile acestora. Ritmul de creştere a accelerat la 2% în al treilea trimestru al anului trecut, însă nivelul este cu mult sub cel al altor economii emergente precum India şi China.

Printre măsurile populiste despre care analiştii spun că nu sunt eficiente contra problemelor econo­mice se numără înlocuirea guvernatorului băncii cen­trale a Ungariei cu un loialist al premierului Viktor Or­ban şi insistenţa ulterioară a instituţiei pe redu­cerea rapidă a dobânzilor în loc să facă eforturi pentru diminuarea datoriilor în monedă străină – un factor care erodează puterea de cumpărare în Ungaria.

Incapacitatea de a menţine ritmul reformelor, slă­biciunile din sistemul superior de învăţământ, „secă-tuirea de talent“ şi corupţia, toate au fost indicate de participanţii la forum ca efecte ale neputinţei guvernelor. 

O consecinţă a includerii statelor din Europa de Est, mai sărace, în Uniunea Europeană este libertatea de mişcare şi a muncii, de care populaţia şi forţa de muncă au profitat, spre disperarea ţărilor mai bogate, în special a Marii Britanii. Reversul medaliei este că Europa de Est îşi pierde unii dintre cei mai talentaţi tineri, spun economiştii.

„Regiunea noastră va avea o problemă demografică şi mai gravă decât în acest moment“, a avertizat Treichl.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.01.2014