Autostrada Sibiu-Nădlac va fi gata anul viitor, dar conexiunea cu estul ţării, spre Constanţa, se va face abia în 2018

Autor: Andreea Neferu 20.01.2014

O autostradă continuă între vestul ţării, la Nădlac, şi estul ţării, la Constanţa, care va trece prin Sibiu şi Braşov, va fi gata în 2018, potrivit celor mai recente promisiuni ale guvernului Ponta. Deocamdată însă mai puţin de jumătate din lungimea de aproape 920 de kilometri a acestei autostrăzi este deschisă circulaţiei, potrivit unei analize a ZF. Anul viitor se va putea circula însă pe autostradă fără întreruperi de la Sibiu la Nădlac, spun autorităţile.

Autostrada de la Nădlac la Constanţa care va tranzita centrul ţării prin Sibiu şi Braşov va avea o lungime de 920 de kilometri, dar mai puţin de jumătate din aceasta, adică 417 kilometri, este în prezent finalizată, potrivit unei analize a ZF. Cu toate acestea, statul s-a angajat să o finalizeze până în 2018. Aceasta va fi prima autostradă care va traversa România de la est la vest, după ce guvernul Ponta a anunţat la finalul anului trecut că a stabilit ca prioritate construcţia unei autostrăzi între Sibiu şi Bucureşti care să tranziteze Braşovul şi Ploieştiul, în detrimentul unui traseu care să treacă prin Piteşti.

Dacă se ia în calcul autostrada Nădlac-Constanţa care tranzitează Piteştiul, aproape 530 km din cei 850 km ai acestei şosele sunt în prezent deschişi circulaţiei. Costul total de construcţie al autostrăzii Nădlac-Constanţa, luând în considerare traseul care trece prin Sibiu şi Piteşti, se ridică la circa 5,5 mld. euro, suma incluzând valoarea de execuţie a tronsoanelor de autostrăzi dar şi a centurilor principalelor oraşe tran­zitate, potrivit calculelor ZF. Cu alte cuvinte, costul mediu de construcţie al acestei autostrăzi este de circa 6,5 mil. euro pe kilometru.

Pe de altă parte, costul total de construcţie a autostrăzii care leagă vestul României de portul Constanţa, luând în calcul ruta care parcurge oraşele Sibiu şi Braşov, ajunge la 5,8 miliarde de euro, astfel că în medie un kilometru costă 6,3 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.
 

—————————————————————————————————————————————————

Recomandări ZF:

Citiţi şi : Primele 15 oraşe, după Bucureşti, incluse în viitoarele trasee de autostradă

               Dacia: Este o nebunie să faci autostradă pe Valea Prahovei şi nu pe Valea Oltului

               Cum va arăta harta autostrăzilor peste un deceniu: de la Nădlac la Constanţa şi de la Suceava la Bucureşti cu 130 km/h

—————————————————————————————————————————————————

 

Autostradă cu tronsoane lipsă

Recent, ministrul marilor proiecte Dan Şova spunea că în 2015 va exista o autostradă continuă Viena-Sibiu, în contextul în care până anul viitor ar urma să fie inaugurate şi tronsoanele lipsă din autostrada Nădlac-Sibiu, şi anume Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj (lot 2), Lugoj-Deva (loturile 2, 3 şi 4) şi Orăştie-Sibiu (lotul 3). În prezent conexiunea pe auto­stradă dintre Viena şi graniţa ungaro-română este aproape finalizată, lipsind doar un tronson de circa 23 de kilometri între localitatea ungară Mako şi frontiera cu România, ce ar urma să fie gata însă până la finalul acestui an. Odată cu finalizarea acestui tronson din Ungaria, dar şi a tronsoanelor lipsă din România, distanţa Sibiu-Viena pe autostradă va fi de circa 750 de kilometri, dintre care 330 de kilometri se vor situa pe teritoriul României, potrivit calculelor ZF. Practic, şoferii vor putea ajunge de la Sibiu în capitala Austriei în 6-7 ore.

Pe de altă parte, o autostradă continuă între Sibiu şi Constanţa va exista abia în 2018, potrivit celor mai recente hărţi şi estimări prezentate de guvern. Conexiunea între Sibiu şi Constanţa va fi însă realizată pe ruta Braşov-Ploieşti-Bucureşti. Pe această rută, în pre­zent nu este con­struită decât por­ţiunea Ploieşti-Bucureşti, până peste 4 ani statul fiind nevoit să realizeze atât sectoarele Sibiu-Braşov (134 kilometri), cât şi Braşov-Comarnic-Ploieşti (105 kilometri). De asemenea, centura Capitalei între ieşirea de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti şi intrarea pe Autostrada Soarelui va trebui modernizată şi extinsă la 4 benzi pe sens pe întregul traseu.
 

Autostrada Sibiu-Piteşti trece prin Râmnicu Vâlcea

Pe de altă parte, autostrada care va lega Sibiul de Constanţa prin Piteşti ar putea fi gata abia în 2023, potrivit celor mai recente planuri ale Cabinetului Ponta. Chiar dacă iniţial se luase în considerare un traseu care să treacă prin Curtea de Argeş, în noile planuri prezentate de guvernul Ponta autostrada dintre Sibiu şi Piteşti va tranzita şi municipiul Râmnicu Vâlcea, statul angajându-se să termine până în 2018 porţiunea dintre Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. 

Potrivit noii politici privind infra­structura de transport în Uniunea Europeană, principalul coridor de transport rutier din România este Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, denumit Axa Prioritară 7 (ce se suprapune fostului coridor 4), în timp ce varianta Sibiu-Braşov-Ploieşti-Bucureşti este o extensie a Axei 7.
 

Traseul autostrăzilor care vor conecta vestul de estul ţării 

* Valoarea celui de-al doilea contract încheiat de CNADNR pentru construcţia acestui tronson, după rezilierea contractului cu firma Romstrade

** Costul de construcţie, potrivit celor mai recente declaraţii ale ministrului marilor proiecte, Dan Şova; conform celui mai recent studiu de fezabilitate, autostrada ar urma să coste 3,2 mld. euro

*** Cost adus în prezent şi estimat de ZF la circa 3-4 mil. euro/kilometru, având în vedere că autostrada se află la câmpie

**** Contractul de construcţie a inelului de centură sud al Capitalei se va ridica la circa 2 mld. euro, potrivit estimărilor CNADNR, însă va include nu doar proiectarea şi execuţia centurii, ci şi întreţinerea acesteia şi a autostrăzilor A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 Bucureşti-Constanţa pe perioada de 30 de ani a concesiunii; ZF a estimat că proiectul de construcţie a inelului de centură va costa circa 1 mld. euro

***** Estimare ZF care aduce în prezent şi costurile sectoarelor de autostradă ce au fost construite înainte de Revoluţie

****** Estimare ZF ce ia în calcul un cost mediu de 6 mil. euro/km.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.01.2014