„Fără locuri de muncă şi consum nu există afaceri. Fără afaceri nu există locuri de muncă. Fără locuri de muncă nu există bunăstare şi creştere“

Guvernul vrea un pachet de relansare a cererii interne, care nu a fost făcut încă public, forma finală depinzând de aprobarea FMI.

Tot mai mulţi oameni de afaceri şi executivi susţin că economia româneas­că nu poate trăi la nesfârşit numai din exporturi, agricultură sau din împrumuturi externe luate de stat, arătând că cererea pe plan local poate fi stimulată doar printr-o reindustrializare a României.

„Exporturile şi cu puţin noroc agricultura vor rămâne motoarele de creştere, dar atât timp cât pe locul fostelor fabrici ridicăm doar malluri, nu avem nicio şansă de relansare. Oamenii nu au unde munci, sunt din ce în ce mai săraci şi o duc foarte greu (...). Fără locuri de muncă şi consum nu există afaceri. Fără afaceri nu există locuri de muncă. Fă­ră locuri de muncă nu există bunăstare şi creştere“, spune Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul grupului Joris Ide, care controlează pro­du­cătorul de materiale de construcţii Mega­profil.

Relansarea creditării, o modalitate prin care poate fi stimulat consumul, se lasă aşteptată, în con­diţiile în care deşi dobânzile la lei sunt la minime istorice, românii sunt încă reticenţi în a lua îm­pru­muturi. Ministrul bugetului Liviu Voinea spunea că a schiţat un program de relansare a cererii interne. Acesta este în prezent negociat cu dele­gaţia FMI, prezentă în ţară, dar deocamdată nu au fost oferite detalii cu privire la măsurile care ar putea fi luate.

„Cât timp pe locul fostelor fabrici ridicăm doar malluri, nu avem nicio şansă de relansare economică“

În ultimii 15 ani în România au apărut 100 de centre comerciale şi peste 1.100 de magazine în comerţul modern, care atrag „cumpărături“ de 10 miliarde de euro pe an, dar care se bazează pe un număr din ce în ce mai redus de salariaţi în contextul în care mari angajatori industriali precum Olt­chim, Mechel, Vulcan, UCM Reşiţa sau Grup Ro­met Buzău se zbat în insolvenţă.

Închiderile de uzine, care nu au ţinut pasul cu deschiderile de noi fabrici, au avut un impact puternic social şi nefavorabil asupra oraşelor şi industriile care au mai rămas sunt puţine la număr. Ro­mânia a pierdut pe timp de criză circa 500.000 de angajaţi. Creşterea economică este susţinută în pre­zent de agricultură şi de exporturile multinaţionalelor, în special din auto, dar sunt sectoare unde valoarea adăugată care rămâne în Ro­mânia este mică.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014