Investiţi în economia României, acum!

Începutul anului constituie un moment important pentru economişti. Pe de o parte, macroeconomiştii actualizează scenariile centrale de previziune, conturând principalele perspective economice pe termen scurt, mediu şi lung. Spre exemplu, Fondul Monetar Internaţional publică în fiecare lună ianuarie un Update la Raportul Macroeconomic Mondial. Previziunile conturate de macroeconomişti sunt utilizate de microeconomişti pentru elaborarea bugetelor companiilor.

Din punct de vedere economic (atât macro, dar şi micro) investiţiile reprezintă variabila fundamentală cea mai importantă. Această componentă a PIB reflectă poziţia economiei pe ciclul economic, cu impact pentru planurile investiţionale ale companiilor. În acest material voi prezenta, pe scurt, perspectivele cu privire la evoluţia investiţiilor în economia României în anul economic 2014.

Pe parcursul ultimilor ani România a cunoscut un amplu proces de ajustare macroeconomică (atât în sectorul privat, dar şi în sectorul public), în urma incidenţei valurilor Marii Recesiuni. Din perspectiva cererii agregate, investiţiile au reprezentat variabila cea mai afectată de acest proces: ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a diminuat de la 33% în 2007 (nivel record) la doar 26% (în 2009 şi 2010), stagnând la 28% în 2011 şi 2012. Practic, România s-a confruntat începând cu a doua jumătatea a anului 2008 cu un climat investiţional nefavorabil, determinat fenomenul de „sudden-stop” al finanţării externe (care a declanşat procesul de dezintermediere), dar şi de seceta de capital (declinul fluxurilor investiţionale străine, rata redusă de absorbţie a fondurilor Europene, nivelul redus al capitalului autohton).

Cu toate acestea, evoluţiile recente ale unor indicatori macroeconomici şi financiari exprimă faptul că 2013 pare să fi fost un an de inflexiune pentru climatul investiţional din România. Mă refer la faptul că începând din 2013 România a început să culeagă roadele eforturilor de ajustare macroeconomică din anii anteriori, într-un context caracterizat prin ameliorarea climatului macro-financiar internaţional (premise de accelerare a economiei reale pe mapamond în 2014 şi 2015).

Practic, în 2013 economia României a obţinut un câştig important de stabilitate macro-financiară, evoluţie determinată atât de factori externi (inflexiunea Zonei Euro, climatul pozitiv din pieţele financiare internaţionale), dar şi interni (riscuri politice reduse, continuarea reformelor convenite cu instituţiile financiare internaţionale, producţia agricolă record, cu impact pentru inflaţie).

Contul curent a consemnat cel mai redus deficit din istoria post-decembristă (aproximativ 1% din PIB la 11 luni), evoluţie determinată, în principal, de balanţa comercială cu bunuri şi servicii. Exporturile au consemnat un nivel record în 2013, evoluţie susţinută de inflexiunea Zonei Euro (principalul partener economic), dar şi de reorientarea companiilor către pieţe din afara Uniunii Europene. Pe de altă parte, importurile au resimţit climatul dificil din sfera cererii interne.  Nivelul record al exporturilor româneşti exprimă premise mai bune pentru planurile investiţionale viitoare ale companiilor cu expunere pe pieţele externe, mai ales în contextul semnalelor de relansare economică din Zona Euro (PIB-ul regiunii va creşte în 2014, după doi ani de declin).

De asemenea, analizând datele comunicate de BNR, se notează o evoluţie favorabilă a investiţiilor străine directe în România în a doua jumătate a anului 2013. Spre exemplu, în noiembrie volumul investiţiilor străine directe s-a situat la 572 milioane EUR, cea mai bună evoluţie lunară din ultimii ani. La 11 luni investiţiile străine directe au crescut cu peste 20% an/an, la aproximativ 2,4 miliarde EUR. Aceste evoluţii exprimă o probabilitate ridicată în direcţia majorării formării brute de capital fix în trimestrele următoare.

Totodată, în 2013 România a ieşit din procedura de deficit excesiv, iar finanţele publice au continuat să se ajusteze (deficitul bugetar s-a situat la aproximativ 2,5% din PIB anul trecut, nivelul minim din ultimii 7 ani). Includerea titlurilor de stat româneşti în indicii JPMorgan, coroborată cu sentimentul favorabil din pieţele financiare internaţionale a contribuit la intrări importante de capital pe piaţa obligaţiunilor, fapt reflectat de declinul costurilor de finanţare a statului (în prezent, la minime istorice) (un barometru pentru costul de finanţare în sectorul privat.

Această evoluţie a fost determinată şi de deciziile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României. BNR a iniţiat un nou ciclu de normalizare a politicii monetare (reducerea dobânzii de referinţă începând cu luna iulie 2013, scăderea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii începând cu ianuarie 2014), pe fondul atenuării presiunilor privind stabilitatea financiară, dar şi a presiunilor inflaţioniste (în prezent, inflaţia se află la minime istorice, pe fondul recoltei agricole record din 2013).

Astfel, diferenţa de dobândă între scadenţa lungă şi scadenţa scurtă a crescut semnificativ în ultimele trimestre, spre maxime istorice la început de 2014. Acest indicator (spread-ul de dobândă) constituie un barometru avansat pentru climatul investiţional (direct proporţional). Un nivel mai ridicat al diferenţei de dobândă exprimă premise de accelerare a investiţiilor în economia naţională pe termen mediu şi lung. Practic, nivelul redus al dobânzilor pe termen scurt stimulează, în mod normal, activitatea investiţională.

De asemenea, sectorul bancar intern pare să fi depăşit punctul culminant al ajustării: în 2013 a înregistrat profit, după piederile record din 2012; rata creditelor neperformante s-a stabilizat; deficitul de finanţare s-a atenuat spre un nivel minim record (sub 2% din PIB).

Nu în ultimul rând, în anul electoral 2014 sunt premise de accelerare a investiţiilor publice (de la 4% din PIB în perioada ianuarie-noiembrie 2013 la 6% din PIB). Relansarea investiţiilor publice va antrena sectorul privat (accelerare a investiţiilor private).

            Concluzionând, apreciez că 2014 ar putea fi un anul investiţiilor în economia internă. În scenariul macroeconomic central, previzionez o creştere a formării brute de capital fix cu peste 7% comparativ cu 2013. Concretizarea acestei previziuni va determina o dinamică mai echilibrată a economiei, atât pe termen scurt, dar şi mediu. Mai ales că formarea brută de capital fix (factorul capital, K) are cea mai importantă contribuţie la dinamica PIB-ului potenţial (ritmul de evoluţie pe termen mediu-lung) (după cum se poate nota în graficul alăturat).

dr. Andrei RĂDULESCU

Post-doctorat Academia Română

Senior Investment Analyst, SSIF BROKER