Economia locală pierde sute de milioane de euro zilnic din cauza blocării căilor rutiere şi feroviare

UPDATE miercuri, ora 9:33

Porturile din Constanţa, închise din cauza vântului puternic

CFR Călători: 177 de trenuri anulate şi restricţii de trafic pe opt linii

Distribuitorii şi transportatorii au avut probleme cu livrarea produselor în zonele în care accesul a fost blocat din cauza zăpezii, retailerii nu mai au pe rafturi alimente proaspete, iar o parte din rezervările la hotelurile din Capitală au fost anulate  - acestea sunt principalele consecinţe în business ale vremii nefavorabile, dar şi ale ineficienţei autorităţilor în materie de deszăpezire.

„Înainte de ’89, nu se accepta o închidere de circulaţie dacă zăpada nu era până la umăr, acum dacă stratul de zăpadă ajunge până la genunchi, se opreşte circulaţia“, spune George Buruiană, preşe­dintele Asociaţiei Transporta­to­rilor Feroviari din România, care a adăugat că din cauză că nu circulă trenurile de marfă se pierd milioane de euro zilnic.

În transportul comercial pe şosele mai mult de jumătate din cele 110.000 de camioane care transportă marfă nu au avut activitate în ultimele zile, ceea ce se traduce prin pierderi directe de 10-15 mil. euro pe zi. În total, economia pierde circa 280 mil. euro pe zi din cauza blocării circulaţiei în sudul şi sud-estul ţării, potrivit Uniunii Naţionale a Trans­por­tatorilor Rutieri din România (UNTRR).

„Fiecare zi nelucrată în România înseam­nă 560 de milioane de euro pierderi, adică PIB-ul de 140 miliarde euro împărţit la 250 de zile lucrătoare. Jumătate din ţară nu a lucrat, deci avem circa 280 de milioane euro pierderi pe zi. Industria de transport şi servicii conexe (depozitare, distribuţie) contribuie la PIB-ul României cu 4 - 5%, asta reprezentând 15 mil. euro pierderi zilnice doar pentru transportatori“, a spus Constantin Isac, vicepreşedinte al UNTRR. Isac susţine că trebuie şi pot fi găsite soluţii astfel încât cel puţin autostrăzile să fie închise maximum 4-5 ore pentru des­zăpezire şi nu zile întregi.

Autorităţile au închis mai multe drumuri na­ţionale şi cele trei autostrăzi timp de 48 de ore după căderile masive de zăpadă. Ieri, tron­sonul Feteşti-Lehliu al autostrăzii A2 era încă blocat, la aproape trei zile de la începerea ninsorilor. Şi pe calea ferată trenuri de marfă au rămas blocate.

„Situaţia este dramatică, ne afectează foarte mult. Avem şase trenuri oprite în circula­ţie în apro­piere de Bucureşti, Petroşani, Fe­teşti, Arad şi alte 14 în aşteptare“, a spus Kinga Mădărăşan, administratorul transportatorului de marfă pe calea ferată Trans­fe­ro­viar Grup. Anual, pe calea ferată se transpor­tă circa 50 de milioane de tone de mar­fă, ceea ce înseamnă circa 500 mil. euro.

Reţelele de comerţ modern spun că zăpezile au îngreunat transportul mărfurilor către unele magazine, în special în zona Moldovei, unde drumurile sunt în continuare închise.

Lipsa de investiţii în utilaje pentru curăţarea străzilor, autostrăzilor şi a drumurilor face ca economia să piardă circa 280 de milioane de euro pe zi, iar acest lucru se întâmplă în fiecare an, pentru că niciun guvern nu a privit lucrurile din această perspectivă, a explicat Constantin Isac, vicepreşedinte al UNTRR (Uniunea Naţională a Transporta­torilor Rutieri din România), prezent ieri la emisiunea online de business ZF Live.

„Trebuie să lucrăm şi ca să lucrăm trebuie să avem condiţii. (...) Avem pretenţia ca pentru contribuţiile pe care le avem la bugetul de stat guvernul să construiască şi să întreţină drumurile în aşa fel încât eu să pot funcţiona 365 de zile pe an. Nu să stau pe dreapta iarna pentru că este viscol şi vara să mă oprească pentru că este prea cald. Este o abordare total incorectă faţă de transportatori şi criminală faţă de economia României“, a explicat Isac. În timp ce la noi drumurile sunt închise, în Ger­ma­nia sau Austria, pe segmentele de auto­stradă sunt permanent baterii de utilaje care curăţă fiecare bandă şi se succe­d la intervale de jumătate de oră, a adăugat el.

„Sâmbătă-seară am avut blocate în jur de 20 de maşini prin ţară, până duminică-dimi­neaţă o mare parte au reuşit să ajungă în Bu­cu­reşti. Trebuie să creăm nişte trasee care să aco­pere toată ţara şi să fie făcute în timpul cel mai scurt. Avem contracte semnate, iar atunci când se discută penalităţile, nici nu se mai ştie din ce motiv a fost sau nu livrat, noi le su­por­tăm. În perioada de iarnă, cheltuielile de exploa­tare sunt mai mari cu 10-15%, avem consum mai mare de motorină şi de material antiderapant“, a explicat Neculai Mihai, co­pro­prietar al firmei de curierat FAN Courier, pre­zent ieri la emisiunea online de business ZF Live.

Distribuitorii de bunuri de larg consum spun însă că, deocamdată, nu au avut probleme mari, au avut noroc că vremea s-a înrăutăţit în weekend, când volumul livrărilor nu a fost atât de mare. „Probleme mari din cauza zăpezii avem cu locurile de parcare, pentru că, atunci când parchează, o maşină de aprovizionare blochează o întreagă bandă de mers din cauza munţilor de zăpadă de pe stradă sau trotuare“, a explicat Sorin Gavrilă, directorul general al distribuitorului de bunuri de larg consum Simba Invest, cu afaceri de aproape 42 de milioane de euro anul trecut. El a adăugat că în Buzău au fost oprite livrările pentru o scurtă perioadă de timp din cauza blocajelor şi că există anumite rute în zona rurală unde se intră mai greu.

Şi reprezentanţii producătorilor de lactate Albalact spun că au avut greutăţi cu livrările, în sensul că au livrat mai puţin şi doar acolo unde au avut acees în zonele blocate de viscol (Buzău, Constanţa, Brăila, Galaţi).

„Şi în Bucureşti au fost mici probleme de livrare în primele zile de ninsoare, pe străzile secundare, care nu au fost curăţate suficient. În restul zonelor, nu am în­tâmpinat nicio pro­blemă. Astăzi (ieri - n.red.) am reluat livrările în ritm normal, vom vedea ce se va întâmpla în zilele următoare, când se aşteaptă din nou condiţii neprielnice. Ne străduim să asigurăm apro­vizionarea în măsura în care starea drumurilor ne permite“, au spus reprezentanţii Albalact, care au adăugat că încă nu au evaluat impactul acestor blocaje asupra vânzărilor.

Retailerii: Numărul de clienţi creşte, oamenii îşi fac provizii

Reţelele internaţionale de comerţ modern anunţă că zăpezile din ultima perioadă au îngreunat transportul mărfurilor către unele magazine, în special în zona Moldovei, unde unele drumuri sunt în continuare închise. Reprezentanţii retailerilor spun însă că, în contextul vremii dificile, numărul de clienţi din magazine a crescut, românii fiind prevăzători şi făcându-şi provizii pentru următoarea pe­rioadă. Acest comportament nu îşi pune însă amprenta în mod hotărâtor asupra consumului din această perioadă. „În mo­mentul de faţă nu avem ca-mioane înzăpezite, dar ţinând cont că drumurile către regiunea Mol-dova sunt închise, nu putem trimite marfa destinată magazinelor din această zonă“, spun reprezentanţii lanţului de supermarketuri Billa, care are în România 80 de magazine. Pe lângă faptul că o serie de camioane nu ajung la ma­gazinele din zona Moldovei, retailerul, la fel ca şi cei mai mulţi jucători din piaţa de profil, are costuri cu deszăpezirile, respectiv desză­pe­zi­rea parcărilor şi a zonelor de intrare în magazine.

„În cazul activităţilor de deszăpezire, Billa România deţine contracte de colaborare cu  companii ce oferă astfel de servicii. Costurile sunt stabilite în funcţie de numărul de ore de intervenţie făcute în baza cererilor noastre“, spun reprezentanţii companiei fără a oferi estimări de costuri. Ei mai spun că în 2013 nu au existat perioade la fel de dificile.

„Situaţia prin care trece România, din punctul de vedere al vremii geroase şi al zăpezilor din ultimele zile, este una cu care se con­fruntă majoritatea persoanelor şi insti­tuţiilor, fie că vorbim de autorităţi, companii, furnizori sau persoane fizice. Au fost anumite momente zilele trecute când din cauza întreruperii în anumite zone a traficului rutier sau a limitărilor de tonaj livrarea mărfurilor din Bucureşti către destinaţiile din ţară a fost oarecum îngreunată“, spun re­prezentanţii Metro Cash&Carry, lanţ care deţine 32 de magazine la nivel naţional. În pre­zent însă livrarea produselor de la platformele logistice ale companiei către magazinele reţelei func­ţionează la capacitatea lor operaţională, iar activitatea se desfăşoară normal. „Nu avem camioane înzăpezite.“

În perioadele cu vreme geroasă şi cu ninsori abundente românii merg şi îşi fac provizii pentru zilele următoare. „Cum era de aşteptat, clienţii sunt prevăzători şi îşi fac provizii pentru a evita situaţii neplăcute. Acest comportament are un impact pozitiv asupra consumului în această perioadă, dar nu putem estima care este diferenţa în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică reprezentanţii Billa.

Principalele probleme ale retailerilor sunt în aprovizionarea cu produse proaspete, a spus Delia Nica, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din Ro­mânia, citată de Mediafax.

La rândul lor, reprezentanţii Lidl, un lanţ cu peste 180 de magazine la nivel naţional, spun că vremea din ultimele zile a provocat întârzieri în livrările de produse proas­pete - fucte, legume şi carne. Însă nu au fost afectate alte categorii de produse proaspete, cum este cazul pro­duselor de panificaţie şi patiserie care se coc zilnic în magazinele lanţului. „Vremea nefa-vorabilă din ultimele zile a dus din păcate la întârzierea livrărilor zilnice, iar astfel nu am putut pune la dispoziţia clienţilor produsele proaspete cu care aceştia s-au obişnuit.“

Reprezentanţii companiei spun că această situaţie a afectat livrările, disponibilitatea anu­mitor produse la raft şi deci întregul business. Ei precizează însă că nu au calculat costurile cauzate de condiţiile meteo deoarece a fost prioritară reluarea aprovizionării magazinelor din ţară. „Prin comparaţie în 2013 nu am avut probleme care să ne întârzie livrările.“ În ceea ce priveşte comportamentul de consum din această perioadă, oficialii Lidl spun că nu au observat modificări, clienţii nu şi-au făcut provizii.

Transportatorii de marfă pe calea ferată:  Blocăm activitatea unor fabrici

„Situaţia este dramatică, ne afectează foarte mult. Avem şase trenuri oprite în circulaţie în apropiere de Bucureşti, Petroşani, Feteşti, Arad şi alte 14 în aşteptare“, a spus Kinga Mădărăşan, administratorul transpor­t­a­torului de marfă pe calea ferată Transferoviar Grup.  Ea spune că ceea ce se întâmplă acum este similar cu ce s-a întâmplat în urmă cu doi ani din cauza zăpezii.

„Pe lună avem în medie un rulaj de 9-10 milioane de lei (2- 2,2 mil. euro). Dacă suntem blocaţi, nu facem 3- 4  milioane de lei (750.000-900.000 de euro) din acest rulaj“, a spus ea. „Faptul că noi nu putem transporta marfă blochează activitatea unor fabrici. De exemplu, de la Chim­complex nu putem în­cărca produ­sele chimice pentru a le duce în portul Cons­tanţa unde se stochează, pentru Dacia iar nu putem transporta, este dramatic. Nu am predat nimic“, a spus ea.

Anual, pe calea ferată se transportă circa  50 de milioane de  tone de marfă (137.000 de tone zilnic), iar ca valoare piaţa se ridică la circa 500 mil. euro, potrivit datelor de la Asociaţia Trans­portatorilor Feroviari din România (AFTER).

„A devenit un lucru comun ca la orice ninsoare să nu se mai circule pe calea ferată, când tocmai acum calea ferată trebuie să îşi arate superioritatea în faţa drumurilor. Dar a clacat mai rău ca drumurile. Este nevoie de zeci de utilaje feroviare ca trenurile să circule, să nu se piardă bani şi clienţi“, a spus George Buruiană, preşedintele Asociaţiei Transpor-tatorilor Feroviari din România (AFTER).

El spune că din cauză că nu circulă trenurile de marfă se pierd milioane de euro zilnic. 

„Înainte de ’89 dacă se oprea circulaţia zburau toţi, de la şefii de gară. Nu se accepta o închidere de circulaţie dacă zăpada nu era până la umăr, acum dacă stratul de zăpadă ajunge până la genunchi, se opreşte circulaţia“, a spus el.

Buruiană spune că este suficient ca un tren să fie imobilizat ca tot fluxul de transport să se blocheze. „Ştim că dacă ninge nu se mai poate circula. Ar trebui să existe 20 de utilaje pe fiecare regională.“

Şi navele fluviale şi maritime au fost blocate din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. „În perioada 24- 27 ianuarie toate activităţile de pe Dunăre şi în port au fost sistate din cauza vântului puternic. Tot ce a însemnat marfă a staţionat trei zile. 33 de nave maritime şi mult mai multe nave fluviale cu cherestea, fier vechi, chimicale, cereale au staţionat în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia“, a spus Dan Barbălată, reprezentant al companiei TTS Operator, parte din grupul TTS.

„Noi am avut 30.000 de tone mai puţin operate. Normal că asta înseamnă pierderi“, a spus el.

Hotelierii pierd clienţii cu rezervare

Hotelierii din Capitală spun că din cauza anulărilor unor curse aeriene şi a închiderii circulaţiei pe anumite drumuri au fost unii clienţi care şi-au anulat rezervările. Dat fiind însă condiţiile dificile de deplasare, clienţii deja cazaţi în hotel şi care nu au putut pleca din Bucureşti şi-au prelungit şederea.

Adrian Adam, directorul de vânzări al hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei, spune că nu s-a simţit în business efectul drumurilor blocate din ţară, în condiţiile în care cei mai mulţi clienţi care ajung la hotel sunt străini. Doar câteva curse au fost anulate pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cele mai multe înregistrând însă întârzieri.

„Doar câteva camere au fost anulate din cauza zborurilor dar am avut şi clienţi care au prelungit sejurul. Nu suntem legaţi de traficul din ţară. Ianuarie a fost o lună bună, de creştere, faţă de ianuarie anul trecut. Am terminat mai bine anul trecut şi începem cu un push“, a spus Adrian Adam.

La hotelul de cinci stele Marshal Garden de pe Calea Dorobanţilor au fost anulate doar cinci rezervări, potrivit proprietarului Ion Antonescu.

În Capitală sunt circa 11.000 de camere în hoteluri. De regulă, în lunile de iarnă cererea pentru cazare este mai mică decât în altă perioadă a anului.

Ce au mai spus transportatorii la emisiunea ZF Live de ieri despre consecinţele blocării drumurilor

Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)

• Din păcate, repetăm şi în acest an o experienţă deloc plăcută a întâmpinării căderii abundente de zăpadă nepregătiţi din punctul de vedere al autorităţilor care ar trebui să cureţe drumurile.

• Întreaga flotă de vehicule licenţiate din România numără 110.000 de maşini. Mai mult de jumătate din flotă nu au avut activitate din cauza drumurilor blocate.

• 200 euro pe zi pierderi pentru un singur camion sunt costuri fixe nerecuperate, înseamnă amortizare, salariu şofer, taxe plătite. Pierderile se ridică la 10 mil. euro pe zi raportat la flotă.

• Fiecare zi nelucrată înseamnă 550 de milioane de euro, raportat la un PIB 140 de miliarde euro anul trecut. Jumătate din ţară nu a lucrat, deci 280 de milioane euro. Raportul dintre industria de transport şi PIB-ul României este cam de 5%. Cele 300 mil. euro raportate la industria de transport înseamnă 8-10 milioane de euro pe zi.

• Nu înţeleg cum de facem socoteli atât de proaste la nivel de guvern încât nu suntem în stare să investim în utilaje pentru curăţarea străzilor, autostrăzilor, drumurilor şi pierdem 250 de milioane pe zi, şi cât ar costa aceste utilaje pe care le-am putea achiziţiona. În fiecare an se întâmplă aşa, niciun guvern nu a privit lucrurile din direcţia aceasta şi sunt convins că şi anul viitor ne vom întâlni cu aceeaşi situaţie.

• Anul acesta, cel puţin primul viscol a venit cu bun-simţ, în weekend, când foarte mulţi am fost opriţi. Mobilizarea autorităţilor a fost mult mai serioasă pentru că este an electoral. Viscolul a fost un agent electoral care i-a motivat să intervină cât de cât rapid.

• Guvernul trebuie să abandoneze ideea „iarna nu e ca vara“, care dă autorităţilor cea mai bună scuză. Trebuie să vedem ce avem de făcut în ţara asta: trebuie să lucrăm şi ca să lucrăm, trebuie să avem condiţii. Majoritatea transportatorilor au bani proprii băgaţi în camioane. Toată investiţia a fost făcută fără niciun aport bugetar. Toate riscurile le suportăm noi. Atunci, avem pretenţia ca pentru contribuţiile pe care le avem la bugetul de stat, guvernul să construiască şi să întreţină drumurile în aşa fel încât eu să pot funcţiona 365 de zile pe an. Nu să stau pe dreapta iarna pentru că este viscol şi vara să mă oprească pentru că este prea cald. Este o abordare total incorectă faţă de transportatori şi criminală faţă de economia României. Aceste fenomene se întâmplă în toate ţările cu climă temperată şi eu n-am cunoştinţă ca vreuna din ele să se oprească că ninge. Nu există aşa ceva.

• În Germania, în Austria, pe segmentele de autostradă sunt permanent baterii de utilaje care curăţă fiecare bandă şi se succed la intervale de jumătate de oră. Ce ar însemna pentru Germania, Austria să se oprească pentru o zi?

• În ultimii ani, de câte ori ne-am confruntat cu aceste situaţii, de fiecare dată au venit responsabilii şi au spus că anul viitor o să fie mai bine. N-am văzut niciun utilaj să taie munţii de zăpadă spre localităţi sau din localităţile care rămân izolate. Toată zona de sud-est este blocată în fiecare iarnă şi localităţi izolate, oameni care mor acolo sub nămeţi pentru că nu avem nişte freze. Nu putem să aşteptăm în fiecare an primăvara ca să putem ajunge în aceste zone.

• Nu sunt suficiente utilaje în România pe vârfurile de fenomen şi echipele care trebuiesc coordonate să funcţioneze în astfel de situaţii nu sunt bine organizate, nu mai vorbim de nivelul tehnic al utilajelor.

• La un moment dat era un site unde aveam harta României care avea permanent actualizate toate restricţiile de circulaţie generate de viscol. Acum este o listă de drumuri care nu este atât de uşor de tradus.

• Cum să ne aşteptăm să avem panouri informative extrem de necesare pe autostrăzi dacă nu suntem în stare să plantăm câte 10 copaci să avem zone de umbră pentru odihna şoferilor?

• Doamna ministru, deşi am solicitat de mai multe ori o întâlnire pentru a discuta aceste probleme, nu şi-a putut face timp să stea de vorbă cu o asociaţie profesională care este şi cea mai mare din această ţară. Nu putem aştepta să ne rezolve problemele un ministru care nu vrea să stea de vorbă cu noi.

• Trebuie să existe utilaje, echipe, instrucţiuni, celula de criză pentru astfel de situaţii la nivelul CNADNR cât şi la nivel judeţean. Ei trebuie să-şi facă bucătăria pentru că noi suntem beneficiarii unor servicii pentru care plătim.

• Nu toate transporturile internaţionale pot ocoli România, trebuie să aştepte în zonele blocate.

• Pierdem contracte din cauza blocajelor. Cu Turcia, Rusia, Ucraina volumul a crescut cu 46% faţă de 2010. Este un efect colateral grav care nu se vede imediat, dar în timp se vede.

• n Sperăm să avem o creştere de maximum 5-7% anul acesta. Zona euro a dat în ultimul timp semnale clare de ieşire din recesiune, ceea ce aduce o creştere şi pentru noi automat.

Neculai Mihai, coproprietar al FAN Courier

• Sâmbătă-seară am avut blocate în jur de 20 de maşini prin ţară, până duminică-dimineaţă o mare parte au reuşit să ajungă în Bucureşti.

• Trebuie să creăm nişte trasee care să acopere toată ţara şi să fie făcute în timpul cel mai scurt.

• Abordarea este total greşită: închidem ca să aşteptăm să se facă timpul frumos.

• Avem contracte şi atunci când se discută penalităţile nici nu se mai ştie din ce motiv a fost sau nu livrat, noi suportăm costurile.

• De ce închid prima dată autostrăzile când ele ar trebui să poată fi deblocate mai uşor? Nu trec prin sate, prin comune, nu sunt maşini mici?

• În perioada de iarnă, cheltuielile de exploatare sunt mai mari cu 10-15%, este consum mai mare de motorină, material antiderapant.

• Am deviat foarte multe trasee prin Braşov ca să evităm zona Buzău-Focşani, făcând nişte kilometri în plus.

• Am avut o creştere de 15% în 2013 faţă de anul precedent. Gestionăm în jur de 70.000 de expediţii pe zi.

• Ne-am bugetat o creştere de 10% pentru 2014.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014