Ce legi de business sunt pe masa Parlamentului în această sesiune: noul cod fiscal, reducerea CAS, certificatele verzi şi vânzarea terenurilor agricole

Autor: Andrei Cîrchelan 03.02.2014

În sesiunea parlamentară care a început ieri, prin Parlament va trece viitorul cod fiscal, care deja a fost „rescris“ de experţii Ministerului Finanţelor.



Senatul şi Camera Deputaţilor au început ieri o nouă sesiune în care cele mai importante proiecte discutate din perspectiva busi­nessului se vor referi la un cod fiscal republicat la regimul achiziţiilor publice, precum şi la aspecte punctuale cum ar fi vânzarea terenurilor agricole, legea certificatelor verzi şi legea parteneriatului public-privat (PPP), proiecte care au fost reîntoarse în Parlament pentru reexaminare de preşedintele Traian Băsescu.

„În această sesiune, Codul fiscal va fi prioritatea pentru că acolo va fi o dezbatere foarte lungă, pe fiecare articol în parte, şi va fi elementul cel mai greu din agendă“, a declarat pentru ZF deputatul liberal Gheorghe Dragomir, şeful Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, Ministerul Finanţelor a rescris deja Codul fiscal şi, la sfârşitul anului trecut, şi-a arătat intenţia de a veni cât mai repede la comisia din Camera Deputaţilor pentru a-l discuta.

„Sigur, vor fi şi alte elemente pe agendă, cum ar fi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, dar aceste aspecte vor fi incluse în noul Cod fiscal“, a mai spus Dragomir.


„Prioritatea zero“

„Prioritatea zero este să revotăm cât mai repede toate legile trimise către reexaminare de preşedintele Traian Băsescu. Şi aici mă refer la legea parteneriatului public-privat, legea privind acordarea certificatelor verzi sau legea privind vânzarea terenurilor agricole“, a scris preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, pe site-ul personal.

Cele trei legi au fost respinse de preşedinte atunci când au fost trimise spre promulgare. Preşedintele are dreptul să respingă o singură dată legea pe care o primeşte spre promulgare, astfel încât noile variante ale documentelor discutate în Parlament, pe tema certifi­catelor verzi, a parteneriatului public-privat şi a vânzării de teren agricol, au toate şansele să fie pro­mulgate în varianta propusă de data asta.

La legea PPP, preşedintele a obiectat faptul că documentul nu explică suficient de bine motivele pentru care partenerul public, statul, poate renunţa la o companie şi să o înlocuiască cu alta fără a mai organiza o licitaţie publică. În plus, chiar şi dacă motivele sunt definite mai clar, procedura folosită pentru înlocuirea partenerului privat nu sunt suficient de transparente.

Totodată, Parlamentul European a adoptat la jumătatea lunii ianuarie un pachet legislativ care include noi norme privind achiziţiile publice. Prevederile, care vor deveni obligatorii şi pentru România, introduc dispoziţii cu privire la criterii noi de atribuire a contractelor în licitaţiile publice şi vin cu criterii mult mai stricte privind subcontractarea. România va trebui să transpună prevederile europene în legislaţia naţională până în primul trimestru din 2016, context în ANRMAP, autoritatea care reglementează achiziţiile publice, intenţionează să reconfigureze tot cadrul legislativ naţional în domeniul achiziţiilor publice.

În ceea ce priveşte legea vânzării terenurilor agricole, documentul a fost unul dintre fronturile pe care s-a desfăşurat lupta politică la sfârşitul anului trecut şi la începutul acestui an electoral. Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului revină asupra legii privind modul în care sunt vândute şi cumpărate terenurile de către persoane fizice, mai ales cetăţeni străini. Documentul a stârnit controverse în mediul politic şi în societate, fiind bănuit că vrea să blocheze apetitul străinilor pentru pământul ieftin al României.

Documentul a fost respins de preşedinte pentru că, a spus acesta, nu stabileşte suficient de clar cine sunt entităţile cărora li se adresează, acestea fiind definite ca aparţinând „unui stat membru al Uniunii Europene“, calitate pe care şi România o întruneşte.

În ceea ce priveşte legea certificatelor verzi, documentul are menirea de a consfinţi un set de măsuri luate la mijlocul anului trecut prin ordonanţă de urgenţă. Legea a fost respinsă de preşedinţie din cauza unui aspect procedural, în sensul că nu au fost făcute notificările adecvate către Comisia Europeană.

Autorităţile au început să discute modificarea schemei certificatelor verzi, acordate ca stimulent pentru investiţia în producţia de energie regenerabilă, încă de la sfârşitul anului 2012. La jumătatea anului trecut au intrat în vigoare, prin ordonanţă de urgenţă, măsuri care reduc considerabil numărul de certificate verzi acordate investitorilor, ceea ce a pus mulţi investitori în expectativă şi i-a descurajat pe alţii de la a iniţia proiecte în piaţa locală.

În prezent, legea certificatelor verzi care urmează să fie discutată în parlament este un demers de formalizare a unor decizii controversate care produc deja efecte în piaţa energiei electrice.

Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a noii acize de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, decisă prin ordonanţă de guvern, va ajunge în Parlament în această legislatură.

De asemenea, reducerea contribuţiilor sociale la angajator va fi discutată de forul legislativ, dacă politic sau practic măsura va putea intra în vigoare din vară, aşa cum au promis unii dintre responsabilii guvernamentali.



Legile cu impact pentru business care ar urma să intre în dezbatere până la vară

- Două elemente importante care ar putea fi incluse în noul Cod fiscal sunt reducerea contribuţiei sociale cu cinci puncte procentuale (din vară) şi introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi la carburant (această măsură fiind viu disputată, preşedintele ameninţând că nu semnează scrisoare de intenţie cu FMI dacă măsura nu este retrasă).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014