Respingerea unui atac speculativ pe leu, motivul exploziei dobânzilor?

Autori: Razvan Voican , Ciprian Botea 03.02.2014

„Dacă apar condiţii în care BNR este pusă în situaţia să atenueze volatilitatea cursului de schimb, bineînţeles că vânzările de valută se fac contra lei şi astfel se produce şi o absorbţie de lichiditate“, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-un interviu acordat agenţiei Mediafax pe 14 ianuarie, la o săptămână după „mega-relaxarea“ de politică monetară operată prin reducerea dobânzii în paralel cu eliberarea a 4 mld. lei şi 500 mil. euro din rezervele minime obligatorii ale băncilor.

A fost BNR în ultima săp­tă­mână în situaţia de a interveni în forţă pe piaţa valutară cu consecinţe dramatice la nivelul dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară şi al randamentelor la titlurile de stat? A fost contracarat astfel un atac speculativ asupra leului? Cum de şi-a revenit brusc leul de la 4,53 lei/euro la 4,49 lei/euro în timp ce restul monedelor din regiune au rămas sub presiune? De ce a preferat BNR să sacrifice trendul descendent al dobânzilor la lei?

Sunt întrebări la care ar putea răspunde tot guvernatorul astăzi, după şedinţa de politică monetară de la care majoritatea analiştilor încă aşteaptă un ultim pas de reducere a dobânzii-cheie până la 3,5%, chiar dacă scepticismul şi-a făcut loc în ultimele zile.

Analiştii UniCredit vorbesc despre o intervenţie masivă a BNR de peste un miliard de euro în numai trei zile pe piaţa valutară. „Deşi BNR poate susţine că a încercat să prevină o depreciere abruptă pe o piaţă lipsită de lichiditate, amplitudinea intervenţiei este prea mare. BNR ar fi putut recurge la intervenţii verbale pentru a împiedica ieşiri puternice de valută având în vedere că pe piaţa valutară locală funcţionează bine orientarea prin vorbe.“

ING vede de asemenea „semne consistente“ de intervenţie pe piaţa valutară, estimarea vânzărilor de euro fiind de jumătate de miliard de euro numai până miercurea trecută. „Volume neobişnuit de ridicate tranzacţionate în piaţa leului în precedentele două şedinţe sugerează că intervenţiile valutare au crescut.“ Mai mult, ING nu ezită să facă o paralelă între mişcările recente de pe piaţa valutară şi cea monetară şi „episodul de stres“ din 2008-2009, cu trimitere la celebrul atac speculativ împotriva leului din toamna lui 2008.

Guvernatorul spunea în interviul amintit că vânzările de valută au devenit şi un instrument de gestionare a lichidităţii de pe piaţa monetară pentru ca BNR să nu ajungă la o poziţie accentuată de debitor net în raport cu băncile, însă creşterile vizibile ale dobânzilor din ultimele zile arată că este vorba despre mai mult decât atât.

Scenariul intervenţiilor valutare ar fi susţinut şi de volumul mare, de 3,2 mld. euro, al ieşirilor din rezerva de valută de la BNR înregistrate în ianuarie, în condiţiile în care plăţile în contul datoriei pu­blice în valută au în­su­mat numai 257 mil. euro.

În acelaşi timp, volu­mul tranzacţiilor de pe piaţa valutară de la Bu­cureşti a crescut în ia­nuarie la maximul ulti-melor şapte luni, media zilnică a operaţiunilor rea­li­zate în prima lună a anu­lui fiind de aproape 1,8 mi­liarde de euro. Volumul total al tranzacţiilor a fost de 35 miliarde de euro, fiind  cu circa 3 miliarde de euro peste media lunară de anul trecut. Volumele din ianuarie au fost de­păşite doar în mai şi iunie anul trecut, pe fondul cererii ridicate de valută din partea investitorilor străini care se retrăgeau de pe piaţa titlurilor de stat. Media zilnică se apropiase de 2 miliarde de euro în iunie 2013.

Indiferent cât de mari au fost intervenţiile BNR, acestea au avut ca rezultat întărirea la loc a leului cu circa 1% în faţa euro în câteva zile.

Ce urmează astăzi în şedinţa de politică monetară a con­siliului de administraţie? Analiştii de la UniCredit esti­mea­ză că dobânda-cheie va fi menţinută la 3,75%, bazându-se inclusiv pe teoria mai veche a preocupării BNR faţă de cli­enţii băncilor cu credite în valută, în condiţiile în care acestea reprezintă două treimi din totalul creditelor de pe piaţă.

ING interpretează de asemenea ultimele evoluţii ca pe un semn că BNR încă este foarte concentrată pe stabilitatea cursului de schimb, în pofida semnalelor de relaxare de după şedinţa din 8 ianuarie.

„Faptul că BNR nu doar favorizează stabilitatea cursului, dar a şi susţinut întărirea leului, în contrast cu mişcările regionale şi cu trendul global privind pieţele emergente, sugerează că banca centrală crede că recentul episod de stres va fi de scurtă durată.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014