Modelul străinilor: Ungaria şi Croaţia forţează băncile să suporte pierderi pentru a-i ajuta pe cei care nu-şi pot plăti creditele în valută

Autor: Bogdan Cojocaru 06.02.2014

Creditele în valută, în special cele în franci elveţieni, au devenit în anii de boom economic instrumentele preferate de finanţare pentru est-europenii care intenţionau să-şi achiziţioneze mai ales locuinţe pentru că erau mai ieftine decât împrumuturile în monedă locală.

Criza a adus deprecierea monedelor naţionale, provocând astfel creşterea ratelor împrumuturilor în valută, situaţie în care puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, punând în pericol economiile. Reacţiile autorităţilor au fost dintre cele mai diverse. În Ungaria şi Croaţia băncile trebuie să suporte o parte din pierderile cauzate de convertirea creditelor în valută în împrumuturi în monedă locală, în timp ce Ucraina pur şi simplu a interzis creditele ipotecare denominate în monedă străină. Ungaria are, de asemenea, în vedere scoaterea de pe piaţă a acestei forme de finanţare considerată acolo „defectă“.

 

Ungaria a pus băncile la plată

În Ungaria, povestea „luptei“ guvernului condus de premierul Viktor Orban pentru uşurarea poverii creditelor ipotecare în valută a început pe 30 mai 2011, când Orban şi pe atunci ministrul economiei György Matolcsy au anunţat că au ajuns la un acord cu asociaţia locală a băncilor. Înţelegerea le permitea debitorilor să ramburseze ratele la creditele ipotecare denominate în monedă străină la un curs de schimb fix, de 180 de forinţi pentru un franc (în acea zi un franc era tranzacţionat la 220 de forinţi) şi de 250 de forinţi pentru un euro (cursul la zi era de 268 de franci pentru un euro) pentru o perioadă de trei ani, până în 2014.

Debitorii ar fi plătit diferenţa dintre cursul fixat şi cel actual de pe piaţă în forinţi după trecerea acestei perioade. Părţile au decis, de asemenea, înfiinţarea unei agenţii naţionale care să achi­ziţioneze locuinţele celor în pericol de a fi evacuaţi silit din cauza imposibilităţii rambursării creditelor ipotecare în valută pentru a preveni evacuarea acestora. Preţul de achiziţie a fost stabilit la 30- 55% din valoarea de piaţă. Totodată, planurile prevedeau ca agenţia să lanseze un program de construire de locuinţe pentru debitorii intraţi în incapacitate de plată care şi-au pierdut locuinţele. Parlamentul a votat în mai 2013 perma­nentizarea planului de rambursare a împrumu­turilor la curs de schimb fix.

Al doilea capitol începe pe 12 septembrie 2011, când Orban a anunţat Planul Naţional de Protecţie, un plan unilateral de acţiune al guvernului. Acesta le permite celor care deţin credite ipotecare în valută să ramburseze întreg împrumutul într-o singură tranşă până la sfârşitul lunii februarie 2012 la aceleaşi cursuri fixe stabilite în mai. Între timp forintul se depreciase şi mai mult.

În decembrie 2011, guvernul şi băncile au prezentat un acord prin care băncile se angajau să sprijine planurile guvernului dacă acesta le va permite să deducă o treime din pierderile cauzate de schemă de la plata suprataxei impuse asupra sectorului financiar. Potrivit au­torităţii de supraveghere finan­ciară, 169.256 de debitori şi-au rambursat creditele ipotecare prin această a doua schemă.

Totodată, în mai 2013 alţi 150.000 de debitori îşi plăteau ratele prin planul lansat în mai 2011. Astfel, numărul celor care participă la planurile guvernului este echivalent cu peste 43% din contractele active de credit ipotecar în valută constituite până în martie 2011.

Cu ochii pe alegerile parlamentare din primăvară, politicienii aflaţi la guvernare sunt pe cale să scrie şi cel de-al treilea capitol. Unul dintre liderii de top ai partidului de guvernământ Fidesz a anunţat pe 5 septembrie 2013 că reprezentanţii formaţiunii le-au dat băncilor un ultimatum ca până pe 1 noiembrie să-şi modifice contractele de credite denominate în valută în favoarea celor împrumutaţi, susţinând că aceste credite sunt „produse defecte“.

Dacă băncile nu reuşesc să respecte termenul, politicienii ar permite guvernului să acţioneze unilateral pentru a modifica contractele în detrimentul băncilor.

O propunere înaintată de bănci a fost ulterior respinsă, iar guvernul a anunţat că va elabora un nou plan de asistenţă pentru debitorii cu credite în valută în prima parte a anului acesta. Guvernul lui Orban a anunţat, de asemenea, că va încerca să scoată complet de pe piaţă creditele ipotecare în valută.

Băncile au raportat pierderi de 1,7 milioane dolari cauzate de programul din 2011 şi au reacţionat retrăgând capital echivalent cu 23% din PIB-ul Ungariei şi reducând creditarea.

Cele mai mari bănci din Ungaria sunt OTP, un jucător local, şi Raiffeisen Bank International, Erste, Bayerische Landesbank şi Intesa Sanpaolo, toate străine.

 

Croaţia a stabilit cursuri fixe la plata creditelor, mai mici decât cele de pe piaţă

În Croaţia, în august 2011 guvernul şi băncile au convenit să stabilească un curs de schimb fix, de 5,8 kune pentru un franc (cursul la zi era de 6,56 kune), pentru plata creditelor ipotecare denominate în franci elveţieni. Diferenţa dintre cursul fix şi cel al pieţei s-a transformat într-o nouă datorie, cu o dobândă de 3,95%, jumătate din cea normală pentru creditele pentru achiziţia unei locuinţe.

De asemenea, o instanţă de judecată a decis transformarea creditelor denominate în franci elveţieni în împrumuturi în monedă locală pentru 75.000 de deţinători de credite ipotecare. Decizia prevede, totodată, că dobânzile variabile trebuie fixate la nivelul la care erau când contractele au fost semnate.

Instanţa a concluzionat că băncile şi-au indus clienţii în eroare deoarece nu i-au informat că dobânzile variabile se pot majora odată cu aprecierea francului. Peste 90% din băncile din Croaţia sunt străine.

La sfârşitul anului trecut guvernul avea planuri să legifereze fixarea dobânzilor, chiar dacă băncile au avertizat că o astfel de măsură le-ar produce pierderi echivalente cu peste două cincimi din profitul din 2013.

În Polonia, unde piaţa ipotecară a crescut de peste 11 ori în ultimii zece ani, băncile au fost forţate să transforme creditele ipotecare în valută aflate în pericol de neplată în împrumuturi în zloţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014