Băncile slabe ar trebui lăsate să moară, spune şefa autorităţii unice de supraveghere. „Trebuie să acceptăm că unele bănci nu au niciun viitor“

Autor: Ioana Tudor 10.02.2014

Unele dintre băncile din zona euro nu au niciun viitor şi ar trebui lăsate să moară, a avertizat Danièle Nouy în primul ei interviu de la preluarea funcţiei de preşedinte al autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro înfiinţată sub tutela Băncii Centrale Europene (BCE).

Prin acest avertisment, franţuzoaica Nouy sugerează înăsprirea supravegherii băncilor din zona euro şi vrea să întărească încrederea în mecanismele europene de supraveghere bancară. Ea a asigurat că vrea să rezolve problema cercului vicios care a stat la baza crizei din zona euro creat de investiţiile masive ale băncilor în obligaţiuni suverane fără considerarea riscurilor de default. Astfel, Nouy intenţionează să oblige băncile să constituie provizioane pentru aco­pe­rirea activelor suverane. În prezent, băn­cile nu trebuie să constituie provizioane pen­tru obligaţiunile guvernamentale doa­rece acestea nu sunt considerate active cu risc.

„Una dintre marile lecţii ale crizei este că nu există active fără risc. Acest lucru a fost deja demonstrat, aşa că acum trebuie să reacţionăm”, a afirmat Nouy într-un inter­viu acordat cotidianului britanic Financial Times. „Probabil că nu este cel mai bun moment ca în mijlocul crizei să schimbi regulile. Acestea fiind spuse, se poate face mai mult, iar unele ţări aplică deja reguli mai stricte“.

Regulile internaţionale stabilite înaintea crizei financiare globale permit băncilor să nu constituie provizioane pentru porto­foliile de obligaţiuni guvernamentale şi lasă autorităţilor naţionale libertate de decizie în privinţa acestui aspect. Deşi criza din zona euro a scos la lumină legătura vicioasă dintre bănci şi obligaţiunile suverane, băncile din Europa au continuat să cumpere tot mai multe obligaţiuni guvernamentale.

Referindu-se la noile teste de stres pe care BCE le aplică băncilor de importanţă sistemică din zona euro, Nouy a avertizat că unele dintre aceste instituţii financiare vor pica examenul credibilităţii. „Trebuie să acceptăm că unele bănci nu au niciun viitor“, a spus ea, eliminând speculaţiile că băncile cele mai slabe din zona euro vor primi ajutor pentru a supravieţui. „Trebuie să lăsăm unele bănci să dispară într-un mod ordonat şi să nu recurgem neapărat la fuzionarea acestora cu alte instituţii“, a explicat aceasta. În prezent, BCE verifică calitatea activelor şi rezistenţa primelor 128 de bănci ca mărime din zona euro. Banca va stabili în septembrie care dintre băncile tes-tate va intra sub supravegherea sa directă. Lista acestor bănci va fi revizuită anual.

Din toamnă BCE va avea o influenţă mai mare în sectorul bancar european

Începând cu noiembrie anul acesta, BCE va avea atribuţii de supraveghere a băncilor din zona euro, ceea ce îi va spori controlul asupra acestora. Banca va putea să retragă licenţe bancare şi să evalueze achiziţiile realizate de instituţiile de credit, potrivit agenţiei Thomson Reuters.

Mecanis­mul Unic de Supraveghere va supraveghea cele mai mari 130 de bănci din zona euro, în timp ce aproximativ 5,900 de bănci mai mici vor fi supravegheate de autorităţile de reglementare naţionale. Nouy avertizează însă că Mecanismul va putea prelua atribuţiile de supraveghere are autorităţilor naţionale dacă va fi cazul. „Toate băncile va trebui supravegheate după acelaşi manual, după aceleaşi reguli iar BCE poate supraveghea o bancă mică în mod direct”, a explicat aceasta. „Dacă avem dubii, dacă considerăm că are sens, o vom face”, a avertizat ea.

Cercul vicios creat de bănci şi datoriile suverane

În iunie 2012, liderii europeni au încercat să rupă cercul vicios bănci-obligaţiuni guvernamentale fără însă a schimba regulile privind investiţiile în obligaţiuni suverane, omisiune care ar putea zădărnici eforturile de a evita o nouă criză a datoriilor, potrivit Bloomberg.

Potrivit regulamentelor UE, băncile pot califica obligaţiunile emise de cele 28 de state din zona euro ca instrumente lipsite de risc, evitând astfel creşterea provizioanelor. Aceste regulamente încurajează băncile să investească în obligaţiuni de stat cu randamente mai mari banii pe care-i împrumută ieftin de la BCE. În prezent, expunerea băncile la obligaţiunile suverane este la niveluri record.

Acum doi ani, când BCE a oferit băncilor credite ieftine de aproximativ 500 miliarde euro, acestea au folosit banii „în principal pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale” şi nu pentru finanţarea economiei reale, a explicat preşedintele BCE Mario Draghi.

„Facem eforturi mari pentru a rupe legătura dintre bănci şi datoriile suverane, dar, cu cât investigăm mai mult, cu atât mai mult pare că aceasta nu are sfârşit”, spune Sharon Bowles, preşedinta comisiei economice şi pentru afaceri monetare a Parlamentului European.

„În ultimii ani am ajuns cel puţin în punctul în care toată lumea recunoaşte că există această problemă” a subterfugiului numit risc zero, a adăugat Bowles. „Problema nu este însă uşor de rezolvat”, a avertizat aceasta.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.02.2014