Bogdan Putinică, Enea Software: Noi producem la Bucureşti tehnologie pentru avioane Boeing şi pentru sateliţi europeni. România trebuie să devină un centru de cercetare şi dezvoltare în IT&C

Autor: Cătălina Butan 12.02.2014

România nu poate ajunge la un milion de softişti pentru că nu poate concura în volum cu India sau China, dar poate deveni centru de cercetare şi dezvoltare în IT&C, crede Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea Software.



România nu poate ajunge la un milion de softişti pentru că nu poate concura în volum cu India sau China, dar poate deveni centru de cercetare şi dezvoltare în IT&C, crede Bogdan Putinică, vicepreşedinte al Enea Software.

Producătorul de software suedez Enea produce în România tehnologie pentru avioane Boeing, avioane de luptă americane, sateliţi europeni şi elicoptere apache, a spus la ZF Live Bogdan Putinică, vicepreşedintele companiei.

Invitatatul emisiunii ZF Live de miercuri 12 februarie Bogdan Putinică este cel care a fondat în anul 2000 compania de software IP Devel împreună cu Da­niel Bogdan. În 2006, compania de recrutare Adec­co a achiziţionat 76% din IP Devel pentru o sumă estimată la 7 mil. euro, iar în 2008 compania fondată de Putinică a fost preluată integral de Enea pentru 3,2 mil. euro.

Vedeţi aici emisiunea integrală din data de 12 februarie 2014

„Am simţit că am pier­dut independenţa. Sunt momente când regret, dar şi momente când cred că am luat decizia bună pentru că nu am fi putut să creştem fără acest pas“, spune Putinică despre decizia de a-şi vinde compania. Astăzi, Bogdan Putinică este vicepre­şedinte al Enea, un business la nivel mondial de 100 de milioane de euro. Putinică este responsabil de divizia de servicii a companiei în Europa şi în America, respectiv un sfert din businessul total. În România, Enea a avut în 2013 o cifră de afaceri de 10 milioane de euro. Enea este specializată în furnizrea de so­luţii software pentru echipamente care stau la baza reţelelor de telefonie mobilă. „Avem în jur de 80% din piaţa mondială pen­tru această tehnologie. Unu din două ape­luri 3G, 4G trece prin tehnologia noas­tră“, a spus Putinică. Enea furnizează însă soluţii software şi în domeniul medical şi pentru producătorii de aeronave. 

„În ultimii doi ani, ne-am concentrat eforturile să dezvoltăm o zonă nouă pentru noi: echipamentele medicale. Lu­crăm în prezent pentru primii trei furnizori mondiali de echipamente medicale care controlează perfuziile.“

Cel mai mare centru de dezvoltare al Enea este la Bucureşti, compania având o echipă de 250 de angajaţi, dintre care unii au salarii şi de 2.000 sau 4.000 de euro. „În urmă cu şapte ani, când au făcut această achiziţie (pre­luarea IP Devel de către Enea - n.red.), centrul de dezvoltare cel mai concentrat era în Sue­dia. Am reuşit să-i convingem în şapte ani să migreze aproape în totalitate în România.“ Putinică consideră că România are potenţialul de a se dezvolta în domeniul cercetării şi dezvoltării în industria IT, pentru că „avem creiere suficiente, iar exodul de pro­gra­matori s-a terminat de câţiva ani“.

Ro­mânia nu poate concura cu India sau China prin volum, ci doar prin cercetare, este de părere managerul care consideră că programatorii români au capacitatea de a rezolva probleme rapid şi eficient. „Centrul General Electric din Ban­ga­lore are o suprafaţă de cinci kilometri patrăţi şi 120.000 de angajaţi. Noi nu putem concura cu aşa ceva. Modelele chinez şi indian sunt bazate pe volum şi nu neapărat pe competenţă.“
 

Ce a mai spus Putinică la ZF Live:

- IP Devel furniza servicii de outsourcing în software, modelul simplu. Aveam în jur de 120-130 de angajaţi. Doi ani mai târziu, Adecco şi-a schimbat strategia la 180 de grade, s-a întors de la o politică de diversificare a businessului lor la o politică de concentrare pe core business, recrutare profesională de oameni la nivel mondial. Oportunitatea unui exit pentru mine şi pentru Adecco a apărut în 2008.

- Pot să produc cea mai mare valoare în poziţia pe care o am în companie. Enea a înţeles că un antreprenor crescut de unul singur ca mine are nevoie de libertate ca să poată produce.

- Dacă aş face ceva din nou în IT, aş face ceva în care aş folosi cercetarea, inovaţia, proprietatea intelectuală. Un business de servicii este un business liniar, dependent de angajaţi, de contracte, proprietatea intelectuală este unde ar trebui să migrăm.

- Din punct de vedere educaţional, facultă­ţile din România nu produc ce trebuie din punctul de vedere al businessului pe care îl conduc. Studenţii actuali pleacă din facultate după anul I, se angajează şi ratează baza fundamentală a pregătirii lor educa­ţionale, pe care o învaţă superficial în proiecte. Odată ce intri în mediul comercial, nimeni nu-ţi dă timp să înveţi, toţi vor să produci de mâine. 

- Programa actuală din Politehnică acoperă 50-60% din ceea ce trebuie să ştie un programator la Enea. Aceste procente sunt aproa­pe inutile pentru că studenţilor le lip­seşte aplicabilitatea practică a noţiunilor.

- Politicile în România nu au cap şi coadă. Ca afacere, este foarte greu să-ţi construieşti o strategie în România pe termen mai mare de un an.

- O parte din bani i-am investit pe piaţa de capital şi în depozite la vedere, iar o parte mai mare i-am riscat în agricultură şi în afaceri ce ţin de sport şi fitness. Am investit în plantaţii de plante nişate, precum afinele, pe care le culeg şi le export în Franţa şi Germania. Business-ul cu afine este puţin sub 500.000 de euro. Din 17 proiecte de investiţii începute în 2008, două şi jumătate au reuşit. Am pierdut cel mai mult pe bursă din România pe acţiunile care formează BET-ul.

- Mi-ar plăcea să văd în România o digitizare a serviciilor statului în relaţia cu contribuabilul. Nu cred că portalul eRomania merită 10 milioane de euro. Cred că serviciile de cloud şi big data se vor extinde în România.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014