Curtea de Conturi acuză guvernele Ungureanu şi Ponta de abateri financiare de 6,2 miliarde de euro în 2012

În 2013, auditorii Curţii de Conturi au verificat activitatea din 2012 a peste 2.000 de instituţii publice, iar rezul­tatele finale ale raportului au fost publicate în această lună.

Abaterile financiar-contabile identificate anul trecut în rândul instituţiilor publice au fost estimate la circa 6,2 miliarde de euro, po­trivit raportului de peste 400 de pagini. Majoritatea neregulilor provin din erori de înregistrare în evidenţele contabile şi, deşi constatările Curţii de Conturi arată că proble­mele identificate nu au generat venituri supli­mentare sau prejudicii în anul analizat (2012), pe termen mediu şi lung acestea pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsa unor venituri importante la bugetele publice sau chiar acte de corupţie.

„Achiziţiile publice reprezintă circa 15 miliarde de euro anual, iar rapoartele noastre indică faptul că în unele cazuri valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate este de 3 - 4 ori mai mare decât cea la nivelul pieţei. Doar din această diferenţă de preţ, estimăm noi, cu 20% mai mare decât preţul pieţei, rezultă că frauda din achiziţii publice este de 3 miliarde de euro“, a explicat Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP). El a mai explicat că IPP a ajuns la această concluzie după ce a realizat o cercetare, pe un eşantion care a cuprins anumite categorii de bunuri şi servicii contractate de instituţiile publice (de la hârtie până la servicii de curăţenie), de unde a rezultat această diferenţă de preţ.

„Pe lângă frauda care provine din dife­ren­ţa de preţuri de la achiziţiile publice, chel­tuielile mici şi multe, dar aberante, pe sisteme infor­matice care nu sunt folosite, pe trai­nin­guri sau alte aspecte legate de personal, în­seam­nă o pagubă anuală de cel puţin 5 - 6 mi­liarde de euro la bugetul de stat. Dacă aveam aceşti bani, nu mai era necesar împru­mutul de la FMI“, a adăugat Adrian Moraru, de la Institutul pentru Politici Publice.

Cele mai frecvente nereguli constatate de Curtea de Conturi au vizat efectuarea unor plăţi pentru lucrări inexistente (la Ministerul Să­nătăţii, de exemplu) sau plăţi ilegale (un con­tract de cercetare de peste 140.000 de euro la Ministerul Muncii), precum şi modul în care ministerele îşi utilizează imobilele pe care le au în gestiune. O situaţie interesantă din acest punct de vedere o reprezintă baza sportivă Cutezătorii, care a fost cedată temporar Fun­daţiei Dinu Pescariu şi în care în prezent se desfăşoară activităţi comerciale. Auditorii au constatat că, pe lângă faptul că este ilegal con­tractul dintre minister şi fundaţie, statul pri­meşte anual de la această bază sportivă un venit de doar 108.000 de euro pe an, în timp ce po­tenţialul său real este de 11,6 milioane de euro pe an. Contactat de ZF, Dinu Pescariu, care deţi­ne celebrul complex sportiv Pescariu Sports & Spa, cu venituri de 2,2 milioane de euro în 2012, nu a comentat pe marginea acestui subiect.

O altă serie de nereguli au fost constatate în ceea ce priveşte majorările salariale, con­siderate ilegale (având în vedere că salariile de la stat au fost îngheţate în 2012). La Ministerul Comunicaţiilor, de exemplu, s-au majorat  ilegal salariile de bază pentru o parte din angajaţi, iar la Ministerul Afacerilor Externe s-au păstrat sporuri pentru limbi străine rare, care nu ar fi trebuit să existe (erau eliminate de mai bine de 2 ani).

De asemenea, la o unitate din Hunedoara aflată în subordinea Inspecţiei Muncii (Centrul de Monitorizare a Unităţilor cu Risc Profesional Cricior) auditorii au constatat o fraudă de peste 10.000 de euro, prin decon­tarea unor cheltuieli cu cazarea în baza unor facturi false sau nereale şi decontarea unor indemnizaţii de delegare/deplasare peste limita legală.

Iar neregulile nu s-au limitat doar la erori contabile. De exemplu, în cadrul unor proiecte  cu finanţare europeană  prin POSDRU, pen­tru 25 de persoane, numărul  orelor decontate pe proiecte depăşeşte media de 12 ore pe zi de muncă, iar pentru unele persoane chiar 22- 24 de ore pe zi.

Şi situaţiile potenţiale de conflicte de in­te­rese au fost la ordinea zilei, mai ales în uti­lizarea banilor europeni. În cazul unui proiect finanţat prin POSCCE, de exemplu, care avea ca scop dezvoltarea unui laborator de cer­cetare pentru industria auto, un contract de achiziţie a fost atribuit unei companii deţinute de un membru din echipa de proiect a laboratorului.

Câteva exemple de nereguli constatate de Curtea de Conturi

Ministerul Muncii

Miniştri în 2012: Claudia Boghicevici (PD-L), Mariana Câmpeanu (PNL)

• Plata nelegală a peste 140.000 de euro pentru lucrări de cercetare-dezvoltare;

• Neînregistrarea în bilanţul contabil al ministerului a unui imobil din Tulcea, deşi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului figurează ca aparţinând Ministerului Muncii;

• La inspectoratele teritoriale de muncă: achitarea utilităţilor aferente unor spaţii închiriate în condiţiile în care funcţionarea punctelor de lucru nu se mai justifica (ITM Buzău); nu s-au luat măsuri pentru recuperarea creanţelor fiscale (de circa 40.000 de euro), acestea fiind comisioanele datorate de angajatorii care au ţinut cărţile de muncă ale angajaţilor la ITM-uri până la finalul lui 2010 (ITM Buzău, Bihor, Brăila, Olt, Giurgiu).

• La o unitate din Hunedoara aflată în subordinea Inspecţiei Muncii: fraudă de peste 10.000 de euro, prin decontarea unor cheltuieli cu cazarea în baza unor facturi false sau nereale şi decontarea unor indemnizaţii de delegare/deplasare peste limita legală.

Ministerul Educaţiei

Miniştri în 2012: Ioan Mang (PDL), Liviu Pop (PSD), Ecaterina Andronescu (PDL), Remus Pricopie (PSD)

• Baza „Cutezătorii“ (clădiri, terenuri de sport, piscine), care era destinată accesului elevilor şi tinerilor, a fost cedată printr-un contract de locaţiune spre folosinţă temporară Fundaţiei „Dinu Pescariu“, care desfăşoară aici activităţi comerciale. Astfel, s-a produs schimbarea destinaţiei iniţiale a spaţiilor, imobilelor şi terenului proprietate publică a statului, evaluate în raportul întocmit de un expert evaluator membru al ANEVAR la o valoare de piaţă de peste 45 de milioane de euro. Prin modul cum sunt utilizate imobilele în cauză, scopul programat nu este realizat. Baza sportivă asigură bugetului de stat un venit anual de 108.000 euro, în timp ce potenţialul său real, conform evaluatorului membru al ANEVAR, este de 11,6 mil. euro/an. Deşi contractul de locaţiune şi actul adiţional la acesta nu sunt încheiate în conformitate cu prevederile legale, dacă Fundaţia „Dinu Pescariu“  şi-ar fi respectat obligaţiile din contract, ministerul ar fi beneficiat de facilităţi pentru elevi în valoare de 400.000 euro/an. Prin neacordarea acestor facilităţi, în toată perioada cât erau datorate, ministerul a suferit un prejudiciu evaluat la 1,7 mil. euro.

• Nu există regulamente interne de organizare a evidenţei contabile, s-au făcut înregistrări greşite pentru consumul de carburanţi şi comisioane bancare.

Ministerul Sănătăţii

Miniştri în 2012: Ladislau Ritli (UDMR), Vasile Cepoi (PSD), Raed Arafat, Victor Ponta (PSD), Eugen Nicolăescu (PNL)

• Neidentificarea persoanelor din cadrul ministerului responsabile de generarea situaţiilor care au condus la plăţi litigioase, stabilite prin sentinţe/decizii civile, pentru recuperarea a aproape 500.000 de euro, bani plătiţi de Ministerul Sănătaţii în perioada 2007 - 2009.

• Nu s-a înregistrat în bilanţul ministerului contractul cu Imprimeria Naţională pentru achiziţionarea a 500.000 de carduri naţionale de sănătate, adică aproape 1,4 mil. euro.

• La nivelul direcţiilor de sănătate publică: acordarea nelegală de drepturi salariale personalului, reprezentând sume peste nivelul cuvenit, şi menţinerea, în mod eronat, a salariilor de merit în salariile de bază pentru unele persoane (DSP: Dâmboviţa, Ialomiţa, Galaţi, Neamţ, Sălaj).

• Efectuarea de plăţi nelegale, ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări nereale.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

Miniştri: Alexandru Nazare (PDL), Ovidiu Silaghi (PNL)

• Din bugetul aprobat pentru 2012 au fost achitate sume în valoare de 31,3 milioane de lei pentru plata subvenţiei aferentă serviciului public de transport călători efectuat de operatorii feroviari privaţi în anul 2011.

• Valoarea înregistrată la finalul lui 2012 în contul „Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi indemnizaţii“ a fost de 1,5 milioane lei, rezultând astfel o diferenţă de 207.000 lei menţinută în mod nejustificat în debitul acestui cont.

• MTI a încheiat cu unele unităţi din subordine contracte de comodat prin care s-au pus la dispoziţia ministerului, în folosinţă gratuită, un număr de 17 autoturisme cu valoare/preţ de achiziţie, respectiv capacitate cilindrică peste limita legală aprobată prin acte de reglementare (Volkswagen, Audi, Mitsubishi, Toyota). Maşinile care fac obiectul contractelor de comodat au fost achiziţionate de unităţi care se confruntă cu dificultăţi financiare (SNTF CFR Călători, CNCF CFR SA, SNTFM CFR Marfă), care înregistrează venituri provenite, în majoritatea lor, din alocaţii de la bugetul de stat.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Miniştri în 2012: Răzvan Mustea-Şerban (PDL), Dan Nica (PSD)

• Deficienţe în derularea contractului de lansare a portalului e-România 2: nu s-a realizat şi lansat nici până în prezent portalul e-România 2, deşi termenul stabilit prin contract era data de 31.12.2010, în condiţiile în care s-au achitat aproximativ 72% din valoarea contractului, respectiv 37 milioane de lei.

• Deficienţe privind derularea procedurilor de achiziţii publice: au fost contractate prin achiziţie directă servicii de curăţenie, întreţinere şi reparaţii prin încheierea cu acelaşi furnizor a două contracte distincte, în condiţiile în care valoarea cumulată a acestora (110.000 lei) depăşeşte pragul unei achiziţii directe; serviciile de transport aerian internaţional, în valoare totală de 86.000 lei, au fost contractate prin achiziţie directă, deşi valoarea cumulată a acestora depăşeşte pragul acestei proceduri.

• Au fost efectuate plăţi fără bază legală, în sumă de 18.000 lei, reprezentând majorarea aplicată la salariul de bază lunar al personalului nominalizat în echipele de proiect.

• Au fost decontate cheltuieli de deplasare, fără documente care să justifice necesitatea acestora.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Miniştri în 2012: Elena Udrea (PDL), Eduard Hellvig (PNL), Maria Grapini (PC)

• Diminuarea unui element patrimonial aflat în evidenţa MDRT de la 664.000 lei la 22.000 lei, ca urmare a reevaluării. În baza raportului de evaluare, valoarea activului denumit generic „Hala Hanovra“ a fost stabilită la valoarea de lichidare a bunului, respectiv 50 euro/tonă, reprezentând contravaloarea fierului vechi aflat în componenţa activului.

• Au fost efectuate cheltuieli în sumă de 478.000 lei pentru paza unui activ din domeniul public al statului, preluat de minister, în condiţiile în care MDRT nu a efectuat şi nu efectuează nicio activitate pe terenurile şi construcţiile aflate la acel obiectiv.

• Deţinerea în administrare a unor active aflate în proprietatea privată a statului, pentru care nu există un proiect de utilitate publică sau un proiect de parteneriat public-privat constând în: teren în suprafaţă de 5.000 mp situat în Bucureşti, valoare de inventar 29,5 milioane de lei; teren şi amplasament redenumit „Esplanada“, valoare de inventar 643,2 mil. lei; imobile şi teren situate în Alexeni, judeţul Ialomiţa, valoare de inventar 79,3 mil. lei.

Ministerul Justiţiei

• Instituţia a acordat drepturi salariale în valoare totală de 0,5 milioane de lei nelegal pentru sporuri de confidenţialitate şi compensaţii de risc şi pericol.

• Instituţia a cheltuit nelegal alţi 18.000 de lei pentru deplasări în străinătate ale personalului angajat în instituţii din subordine precum Curtea de Apel Târgu-Mureş, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Iaşi sau Curtea de Apel Bucureşti.

Ministerul Agriculturii

Miniştri în 2012: Stelian Fuia (PDL), Daniel Constantin (PC)

• Instituţia nu a evidenţiat un sold debitor de 3,4 miliarde de lei ce reprezintă sume de primit de la Comisia Europeană, aflate în curs de autorizare/cerificare. În timpul auditului a fost clarificată suma de 957 de milioane de lei.

• A fost menţinută nelegal în soldul contului „Decontări din operaţii în curs de clarificare“ suma de 37 de milioane de lei, fără aprobarea ordinatorului principal de credite. În timpul misiunii de audit a fost clarificată suma de 5,7 milioane de lei.

• Instituţia nu a virat la bugetul de stat 5,9 milioane de lei, sumă compusă din dobânzi, penalităţi şi avansuri acordate din bugetul de stat beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Miniştri în 2012: Lucian Bode (PDL), Daniel Chiţoiu (PNL), Varujan Vosganian (PNL)

• Neurmărirea utilizării creditelor bugetare repartizate Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM), respectiv nevirarea la bugetul statului a sumei de 3,5 mil. lei, alocată pentru finanţarea a 2 programe pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, neutilizată de către această instituţie (AIPPIMM), şi neangajată pe contracte de asistenţă financiară nerambursabilă.

• Neinventarierea bunurilor din domeniul public al statului, în valoare de 115 mil. lei, date în administrare entităţilor aflate sub autoritatea MECMA (IPCUP Ploieşti, SC Petrotrans SA, SC Filiala Energie Electrică Oltenia SA, SC Electrica Serv SA).

• La CPPIB (Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie Buşteni) s-au efectuat plăţi fără bază legală, în sumă de 148.000 lei, reprezentând adaosuri salariale acordate în mod nelegal unui număr de trei salariaţi (implicaţi în echipe de proiect cu finanţare nerambursabilă).

Ministerul Afacerilor Externe

Miniştri în 2012: Cristian Diaconescu (UNPR), Andrei Marga (PNL), Titus Corlăţean (PSD)

• Ministerul a plătit 1,9 milioane de lei sub formă de drepturi salariale, la care se adaugă costurile cu asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, asigurările pentru şomaj, prin menţinerea în vigoare a sporurilor pentru cunoaşterea limbilor străine rare. Curtea de Conturi notează că a stabilit încă din 2010 că aceste drepturi au fost acordate fără respectarea prevederilor legale.

• Ministerul nu a recuperat 107.000 de lei, contravaloarea unor bunuri sustrase din instituţie. Banii ar fi trebuit recuperaţi de la prestatorul de servicii de pază.

ALTE INSTITUŢII

Administraţia Prezidenţială

• Neraportarea în conformitate cu clasificaţia bugetară a cheltuielilor cu activele fixe neamortizabile.

• Neevidenţierea în conturi distincte a garanţiilor materiale precum şi a sumelor de recuperat de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Senatul României

• Instituţia nu a efectuat regularizarea cheltuielilor cu utilităţilor conform unor contract semnate.

• Auditorii interni ai Senatului s-au limitat numai la activitatea proprie a instituţiei fără a include misiuni de audit şi la instituţiile subordonate.

Camera Deputaţilor

• Sistemul de control intern şi departamentul de contabilitate al Camerei Deputaţilor funcţionează la un nivel bun, iar auditul intern şi-a exercitat atribuţiile în mod corespunzător.

Serviciul Român de Informaţii/Serviciul Român de Informaţii Externe/Serviciul Român de Protecţie şi Pază

• Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Român de Informaţii Externe şi Serviciul Român de Protecţie şi Pază respectă principiile legale şi sunt eficiente economic. Situaţiile financiare sunt legale şi oferă o imagine reală asupra operaţiunilor economice ale întreprinderii.

Consiliul Concurenţei

• Reprezentanţii Consiliului Concurenţei nu au înscris în inventar spaţii comerciale ale inspectoratelor teritoriale de concurenţă, achiziţionate cu bani de la stat.

• Ca urmare a misiunii de audit, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au făcut paşi spre înscrierea în inventar a spaţiilor deţinute de inspectoratele teritoriale de concurenţă.

• Ca urmare a a misiunii de audit, reprezentanţii Consiliului Concurenţei au făcut paşi pentru a recupera o sumă de 29.400 de lei.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR)

• Drepturile de creanţă stabilite în baza proceselor-verbale de contravenţie nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă la momentul la care acestea au devenit titluri executorii, veniturile fiind recunoscute parţial, numai pe măsura recuperării lor de la contravenienţi (214,5 mil. lei).

• Din valoarea proceselor-verbale de contravenţie necontestate şi devenite executorii în perioada 2011-2012, aflate în urmărirea Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri 1-7, s-a realizat un grad foarte redus de recuperare a amenzilor şi tarifelor de despăgubire, estimat astfel: 31% din valoarea tarifelor de despăgubire în anul 2011, respectiv 26,92 % în anul 2012;

• În condiţiile depăşirii, în luna decembrie 2012, a prevederii bugetare aferente cheltuielilor de personal, la nivelul CNADNR au fost efectuate cheltuieli nelegale pentru acordarea unor prime către personalul companiei, în cuantum de 33.000 lei, precum şi pentru acordarea unor sporuri pentru ore suplimentare, în cuantum de 184.000 lei.

• Efectuarea de cheltuieli de personal în anul 2012 reprezentând salarii de bază, sporuri, bonusuri şi prime, prin depăşirea cu 6,11% a prevederii bugetare, respectiv cu suma de 13,3 mil. lei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014