Adevărul „marilor proiecte de infrastructură“: După doi ani de creştere anemică, lucrările de infrastructură au scăzut din nou. Cine este responsabil?

Nici în 2014 nu este încă foarte clar câţi bani vor fi alocaţi pentru proiectele de infrastructură. Constructorii spun că doar o creştere de 8-9% anual a pieţei de construcţii ar putea „descătuşa“ acest sector, astfel încât să poată conta în avansul PIB-ului.

Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut cu 1,9% anul trecut, în contextul în care întreaga piaţă a construcţiilor a fost marcată în 2013 de o scădere de 1,6%, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Reducerea volumului de lucrări de infrastructură este direct corelată cu investiţiile de stat, care s-au redus cu 7,5% anul trecut, în contextul în care cheltuielile cu personalul ale statului au crescut cu circa 13,5%. Anul 2013 a fost marcat şi de mutarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), unul dintre principalii furnizori de contracte pentru proiecte de infrastructură, din subordinea Ministerului Transporturilor, în cea a Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus de ministrul delegat Dan Şova.

Lucrările totale de construcţii au scăzut în 2013 comparativ cu 2008 cu circa 25%, în timp ce lucrările de infrastructură au cunoscut un declin de circa 8% în aceeaşi perioadă, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Statistică. Creşterea lucrărilor de infrastructură a culminat în anii 2007 şi 2008, când se înregistra un avans de circa 32%, respectiv de aproape 28%. Departe de aceste valori de creştere, însă totuşi pe plus, au fost anii 2011 şi 2012, când lucrările inginereşti au crescut cu 0,8%, respectiv cu 9,7%, potrivit datelor de la Statistică.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), consideră că 2011 şi 2012 nu au fost ani tocmai buni, pentru că aceste creşteri au fost „timide şi conjuncturale“.

„Speram ca în 2013 să avem o ieşire din criză, dar din contră, anul trecut a adus un trend descrescător, principalele cauze fiind indecizia guvernului, rectificările bugetare cu impact negativ asupra derulării proiectelor, precum şi faptul că programele operaţionale prin care se atrăgeau fonduri europene au fost suspendate (în principal POS-T, programul prin care România atrage fonduri europene pentru infrastructură, care a fost blocat până la jumătatea anului trecut – n.red.), spune Plosceanu.

Piaţa construcţiilor, dependentă de infrastructură

„Pentru ca piaţa construcţiilor să simtă o descă­tu­şare şi să înceapă să aibă o contribuţie la creşterea economică, sectorul ar trebui să înregistreze o creştere de 8-9% anual şi să atingă un minim de 10 miliarde de euro pe an“, spune Plosceanu. Anul trecut, piaţa construcţiilor s-a ridicat la 8,5-9 miliarde de euro.

„Suma aceasta trebuie să vină nu doar din fonduri publice, ci şi din parteneriate public-private sau din finanţări private. Economia nu poate creşte an de an doar din agricultură. Mai mult, un loc de muncă în construcţii creează alte trei locuri de muncă în industria adiacentă“, afirmă Plosceanu. Potrivit informaţiilor prezentate anul trecut de ARACO, circa 90% din activităţile din construcţii sunt generate de lu­cră­rile publice, în special de infrastructură.

Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să imprime pe timp de criză o creştere importantă întregii pieţe a construcţiilor, precum şi economiei, a fost anul trecut într-un adevărat blocaj, în ciuda faptului că fondurile europene au fost deblocate după presuspendarea din 2012,  iar România a reuşit să atragă pe POS - Transporturi 581 de milioane de euro (876 mil. euro de la UE pentru  POS - Transporturi de la data aderării până în decembrie 2013). În ciuda unei creşteri economice de 3,5% anul trecut, construcţiile nu au avut aproape niciun aport la avansul PIB-ului, care a fost susţinut de agricultură şi exporturi.

Proiecte există, bani să fie

Şi în 2014 există incertitudini privind finanţările ce vor fi alocate de la nivel central sau de la nivel local către proiectele de infrastructură, astfel că firmele de construcţii încă nu ştiu la ce proiecte vor lucra anul acesta.

„Sperăm ca lucrările de construcţii să se menţină măcar la nivelul anului trecut şi în 2014. Suntem dependenţi de bugetele alocate fie de la nivel central, fie de la nivel local, care deocamdată nu au fost aprobate peste tot. Firma noastră are în România contracte semnate de aproape 100 de milioane de euro, dar deocamdată nu ştim ce finanţări vor exista“, spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul bucureştean Delta ACM 93, cu afaceri de 115-120 de milioane de euro anul trecut. El mai spune că nu numai lucrările de infrastructură sunt dependente de finanţările alocate, ci şi construcţiile de locuinţe, care la rândul lor depinde de împrumuturile acordate de bănci.

Nici Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, care are în subordine Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), nici Ministerul Transporturilor, nu au răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF de a comenta asupra scăderii volumului de construcţii inginereşti anul trecut, în contextul în care cele două instituţii se numără printre cei mai mari furnizori de contracte pentru lucrări de infrastructură din ţară.

Potrivit proiectului de buget pe 2014, statul va aloca anul acesta un buget total de 13,9 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro) pentru infrastructura rutieră (autostrăzi şi drumuri naţionale), feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou, sumă în creştere cu 5,6% faţă de bugetul alocat iniţial Ministerului Transporturilor şi CNADNR la începutul anului 2013, potrivit calculelor ZF. CNADNR şi Ministerul Transporturilor nu au transmis până la închiderea ediţiei date despre bugetul pe anul acesta şi proiectele către care vor fi alocaţi bani în 2014.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.02.2014