Scădere pe bursă de peste 2% pentru acţiunile OMV Petrom şi titlurile Fondului Proprietatea

În primele minute ale şedinţei, investitorii nu au reacţionat vizibil la ruperea USL, iar volumele de tranzacţionare au fost reduse. Investitorii care au vrut să vândă au fost nevoiţi să scadă preţurile mai vizibil pentru a-şi găsi contraparte, deşi ordinele de vânzare au fost pentru volume mici în cazul celor mai multe acţiuni.

"Avem o serie de evenimente care s-au suprapus şi care afectează evoluţia pieţei. Pe de o parte este contextul politic, care prin destrămarea guvernului USL creează o perspectivă negativă asupra bunei guvernări a ţării, chiar dacă se va forma un nou Guvern şi o alianţă care va deţine peste jumătate din voturi în Parlament. Pe de altă parte, reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica arată că nu putem fi consecvenţi în realizarea planului de listări şi astfel investitorii străini se îndepărtează de piaţa de capital. Zvonurile privind vânzarea pachetului deţinut de Fondul Proprietatea la OMV Petrom au adăugat presiune la vânzare pentru acţiunile OMV Petrom şi, treptat, scăderile s-au generalizat pe majoritatea titlurilor", a declarat pentru MEDIAFAX şeful departamentului de tranzacţionare la Alpha Finance, Gabriel Necula.

La finalul şedinţei, pe verde erau acţiuni emise de doar 5 din cele 82 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale, însă acestea consemnau rulaje mai mici de 6.500 de lei.

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat ziua în scădere cu 1,66%, iar indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, s-a plasat cu 2,06% sub ziua anterioară.

Acţiunile OMV Petrom au coborât cu 2,38%, la 0,4467 lei, pe al doilea rulaj din piaţa principală, de 3,9 milioane lei.

Corecţia a venit după ce Ziarul Financiar a scris, citând surse din piaţă, că Fondul Proprietatea a selectat Goldman Sachs şi casa cehă de brokeraj Wood&Company să pregătească vânzarea unei participaţii consistente din acţiunile OMV Petrom. Pachetul în discuţie ar fi de minim 5%, iar valoarea tranzacţiei ar porni de la 278 milioane euro şi ar putea ajunge la 1 miliard de euro dacă Fondul decide să vândă întreaga participaţie de 19%.

"Presiunea la vânzare se justifică prin faptul că toţi cei care vor reuşi să cumpere acţiuni OMV Petrom în plasamentul privat o vor face la un preţ cu discount faţă de cotaţia pieţei şi astfel vânzarea acţiunilor la preţurile actuale poate aduce un randament bun", a afirmat brokerul.

Un fond administrat de Franklin Templeton a vândut, marţi, acţiuni OMV Petrom de 4,2 milioane lei, după ce în ultimii ani fondurile Franklin Templeton au fost principalii cumpărători de titluri OMV Petrom. Volumul reprezintă mai mult de trei sferturi din acţiunile OMV Petrom tranzacţionate în şedinţa bursieră de marţi.

"Dacă va reuşi să plaseze întreg pachetul de acţiuni deţinut la OMV Petrom, cred că impactul pe termen scurt va fi pozitiv pentru Fondul Proprietatea deoarece un procent semnificativ din capitalizarea bursieră ar fi acoperit de lichidităţi, sume care ar putea fi folosite pentru îndeplinirea mandatului Franklin Templeton la conducerea Fondului. Pe termen lung, cred că şi acţiunea OMV Petrom ar putea avea de câştigat prin faptul că free float-ul ar creşte semnificativ şi ar deveni mult mai atractivă pentru fonduri mari de investiţii. Evoluţia acţiunii FP este mai mult influenţată de evenimentele negative de pe piaţă decât de posibilitatea încasării unor sume foarte mari din vânzarea acţiunilor Petrom. Probabil sunt puţini cei care cred că se va reuşi vânzarea unui pachet semnificativ de acţiuni OMV Petrom", a mai spus Necula.

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), s-a plasat cu 1,77% sub nivelul de marţi. Titlurile SIF-urilor au înregistrat scăderi cuprinse între 1,24% şi 2,31%, iar acţiunile Fondului Proprietatea au coborât cu 2,13%.

Corecţiile înregistrate de titlurile SIF-urilor au venit pe rulaje cuprinse între 501.000 de lei şi 1,1 milioane lei, în timp ce operaţiunile cu titlurile Fondului Proprietatea au cumulat 8,2 milioane lei.

Brokerii spun că scăderea acţiunilor FP este determinată în principal de reintrarea Hidroelectrica în insolvenţă. Fondul deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, iar producătorul de energie ar urma să fie listat la bursă în luna iunie, prin vânzarea a 15% din acţiuni. Apropierea momentului listării Hidroelectrica a fost unul dintre motivele creşterii acţiunilor Fondului Proprietatea în ultimele luni.

Potrivit şefului direcţiei de privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, Ministerul Economiei va scoate "cât mai repede" Hidroelectrica din insolvenţă, fiind posibilă o cale extraordinară de atac, şi va restructura compania, prin renunţarea la investiţiile care nu contribuie la producţia de electricitate.

Cei doi indici extinşi ai Bursei, BET-XT şi BET-BK, au încheiat şedinţa de miercuri în scădere cu 1,69% şi, respectiv, cu 1,8%.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Indicele BET-BK cuprinde primele 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, printre care titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii de la BVB au transferat în total acţiuni de 33,6 milioane lei (7,4 milioane euro), sumă uşor sub rulajul de marţi, de 34,5 milioane lei (7,6 milioane euro). Mai mult de o treime din lichiditatea pieţei au reprezentat transferuri cu titlurile Fondului Proprietatea (8,2 milioane lei) şi OMV Petrom (3,9 milioane lei).

Încă 36% din rulajul bursei a fost asigurat de o tranzacţie negociată cu 0,91% din titlurile SIF Banat-Crişana (6,4 milioane lei), patru deal-uri cu 0,37% din acţiunile SIF Oltenia (4,2 milioane lei) şi două deal-uri cu acţiuni BRD (aproape 1,5 milioane lei).

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de aproape 200.000 de lei, faţă de 731.000 de lei în şedinţa anterioară.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,4%, linia fiind urmată şi de majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est, care au coborât cu până la 1,4%.