Primele efecte economice ale crizei din Ucraina: Euro urcă la 4,5169 lei, petrolul se scumpeşte cu 2%, iar indicele BET scade cu 2,5% în deschidere

Cu parlamentul rus autorizând intervenţia militară în Ucraina şi trupe ruseşti înconjurând baze militare ucrainene din Crimeea după ce indivizi înarmaţi despre care se spune că sunt soldaţi antrenaţi în Rusia au ocupat aeroporturile crimeene, Kievul a anunţat mobilizarea generală a armatei, a chemat la datorie rezerviştii, şi-a închis spaţiul aerian pentru aeronavele militare şi a cerut ajutorul NATO. Primele efecte economice ale crizei din Crimeea nu întârzie să apară, investitorii din întreaga Europa arătându-se îngrijoraţi de conflct.

Update 13:40 Militari ruşi continuă să debarce masiv în Crimeea, anunţă grăniceri ucraineni

► Comparaţie între forţele armate ale Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi României

Bursa de la Bucureşti a deschis prima şedinţă de tranzacţionare a lunii martie cu scăderi puternice pe toată linia, în condiţiile în care conflictul din Ucraina i-a speriat pe investitorii din Europa.

Indicele BET pierdea 2,5% după prima jumătate de oră de tranzacţionare, în condiţiile în care şi bursa din Germania avea o scădere similară la ora 10:30 (ora Bucureştiului).

Aceasta este cea mai puternică scădere de pe bursa locală din ultimele luni şi toate cele mai tranzacţionate 20 de acţiuni aveau corecţii de peste 1%. Fondul Proprietatea (FP) pierdea 1,96%, iar Petrom (SNP) scădea cu 2,38%. Cea mai mare scădere din BET o înregistrau însă acţiunile Băncii Transilvania (TLV), care pierdeau 4,7%.

Scăderi mai mari, de peste 5%, înregistrau titlurile celor cinci SIF-uri, acţiunile SIF Transilvania (SIF3) fiind lovite cu minus 7% şi ca urmare a anunţului companiei privind nedistribuirea de dividende şi majorarea capitalului social.

Astfel, indicele BET-FI, care urmăreşte SIF-urile şi Fondul Proprietatea, scădea cu 4,23%.

Cursul urcă la 4,5169 lei/euro

Cotaţiile monedei naţionale au rămas uşor sub 4,52 lei/euro în prima parte a sesiunii interbancare de luni, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă cu 1,74 bani mai mare, de 4,5169 lei/euro.

În sesiunea de vineri, cursul a fost de 4,4995 lei/euro. Leul s-a depreciat şi în raport cu dolarul american, rata de schimb urcând cu 1,58 bani, la 3,2776 lei/dolar. Cursul de referinţă leu/franc elveţian a crescut, de asemenea, de la 3,6989 unităţi la 3,7254 unităţi.

Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian. La deschiderea şedinţei interbancare, euro a fost cotat la 4,5060 lei, uşor mai sus faţă de nivelurile de vineri seară, când schimburile s-au perfectat la 4,5000 - 4,5015 lei/euro.

Ulterior, cursul a urcat treptat, iar în prima parte a zilei rata de schimb a oscilat aproape de 4,52 lei. Valutele din regiune înregistrat deprecieri mai accentuate, de până la 0,9%, jucătorii ieşind de pe valutele riscante, în contextul crizei din Ucraina.

Piaţa petrolului şi gazelor, cu preţuri deja în urcare

Preţurile petrolului şi gazelor naturale au crescut luni dimineaţă pe bursele internaţionale, investitorii acuzând posibile efecte negative ale tensiunilor din Ucraina asupra comerţului cu resurse energetice, potrivit Bloomberg.

Preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a crescut luni dimineaţă la Londra cu 2%, la 111,2 dolari pe baril.

Cotaţiile futures la gaze naturale au urcat cu până la 2,8%, la 4,736 dolari pe milionul de unităţi termice britanice (btu).

Ucraina s-a declarat, duminică, "în pragul catastrofei", ca urmare a unei "declaraţii de război" a Rusiei şi pare să piardă rapid controlul în Peninsula Crimeea, ocupată în weekend de forţe militare pro-ruse.

Cea mai mare parte a gazului rusesc exportat în Europa tranzitează Ucraina.

Cu toate acestea, rezervele de gaze acumulate de statele europene se află la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, ceea ce va ameliora pentru moment impactul unei potenţiale escaladări a tensiunilor din Ucraina. Proiectele de interconectare a reţelelor de transport al gazelor naturale dintre ţările europene ar putea juca un rol cheie, la fel şi gazoductul Nord Stream care livrează gaze ruseşti în nordul Germaniei.

Totodată, cererea pentru gaze în Europa a fost relativ redusă în această iarnă în perspectivă istorică. Cererea de gaze din Europa a coborât în 2013 la cel mai redus nivel din 1999 şi va ajunge în acest an la minimul ultimilor 16 ani, potrivit datelor băncii Societe Generale.

"Situaţia ar afecta mai degrabă preţul gazelor decât petrolul. Piaţa petrolului este foarte bine aprovizionată în prezent. Există un potenţial de creştere a livrărilor cu 3,5 milioane de barili în acest moment, ceea ce ar calma şi mai mult situaţia", comentează pentru Bloomberg un analist de la Saxo Bank, care se referă la posibilele volume suplimentare de ţiţei care ar putea fi livrate, în caz de necesitate, de mai mulţi producători, printre care Libia şi Iran.

Cotaţia petrolului Ural, sortimentul de referinţă pentru exporturile Rusiei, ar putea creşte cu până la 5 dolari pe baril în urma crizei din Ucraina, estimează el.

"Cu toate acestea, trebuie să tragem o linie între politică şi afaceri. Rusia are nevoie de bani acum, aşa că nu-şi permite să taie livrările de gaz către Europa", consideră analistul.

Exporturile de petrol şi gaze naturale asigură aproximativ jumătate din veniturile bugetului Rusiei, notează Bloomberg.