Limba maternă a lui Rabindranath Tagore/ de Ziarul de duminică

Amita Bhose

Manual de limba bengali

Editura Cununi de stele

Bengali: Vorbită şi limbă de predare în învăţământ în Bengalul de Vest şi Bangladesh. Locul 7 în lume ca număr de vorbitori - 250 de milioane pe glob, dintre care  220 de milioane nativi. Una dintre cele 16 limbi majore ale Indiei şi limbă de stat în Bangladesh. Limba maternă a lui Rabindranath Tagore, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, 1913.

Lucrarea de faţă, concepută ca un îndrumar al limbii bengali contemporane, este reeditarea Manualul de limba bengali, de Amita Bhose, din 1988. Autoarea, scriitoare, traducătoare, exegetă a operei eminesciene, a predat limba bengali în regim facultativ la Universitatea Bucureşti în perioada 1972-1991. Lecţiile au fost ţinute în limba română, Amita Bhose fiind doctor în filologie (Doctorat în Eminescu) şi locuind în România din 1971 până la moarte, 1992.  Manualul a apărut în februarie 2014 la editura Cununi de stele, are 296 de pagini şi costă 40 de lei.

Este primul îndrumar al limbii bengali vorbite pentru studenţii străini. „Experienţa noastră didactică, dobândită la Universitatea din Bucureşti, ne-a oferit posibilitatea de a forma o metodologie a predării limbii bengali cursanţilor străini. Lecţiile au fost predate la curs şi completate pe baza experienţei, ţinând cont uneori şi de sugestiile studenţilor.” scrie autoarea în Cuvântul înainte din 1988. Amita Bhose continuă: „Manualul cuprinde 30 de lecţii, însoţite de texte, elemente de cultură şi civilizaţie, şi exerciţii. Informaţii suplimentare sunt adăugate în apendice. Primele patru lecţii sunt consacrate scrierii şi citirii. Semnele consoanelor compuse – ligaturile – sunt date în lecţia a XVI-a. Acest manual cuprinde elementele gramaticale din Cursul de limba bengali, redactat de noi şi editat de Universitatea din Bucureşti în 1974 (reeditat în 1978). Am adăugat acum explicaţii mai amănunţite, pe care le-am crezut necesare pe baza experienţei pedagogice dobândite în anii care au trecut de la redactarea acelui curs. De asemenea, am adăugat două lecţii despre topică şi, respectiv, sintaxă. În acest manual am dat un inventar de termeni şi expresii idiomatice. Ţinând seama de dorinţa studenţilor de a conversa în bengali, am redactat textele în spiritul limbii vorbite, şi astfel am inclus elementele specifice ale limbii bengali, precum şi neregularităţile gramaticale. Pe scurt, am încercat să redactăm un manual al limbii standard bengali.O caracteristică a limbii bengali constă în a avea două tipuri de conjugare şi declinare – unul folosit în literatura clasică, celălalt în limba contemporană scrisă şi vorbită. Lecţiile din acest manual tratează gramatica limbii vorbite şi a limbii literare curente; în lecţia a XXVII-a sunt prezentate formele gramaticale clasice.

Manualul este redactat, aşa cum am menţionat mai sus, pentru a fi folosit la cursul facultativ. El poate fi folosit şi fără profesor de către persoanele familiarizate cu fonetica şi ortografia limbilor moderne indiene. Întrucât cursul facultativ nu este un curs intensiv, în cadrul căruia s-ar fi putut stabili un dialog permanent între profesor şi studenţi, am dat explicaţii cât mai ample la care studenţii pot să apeleze în afara orelor de curs. De aceea, se recomandă ca ei să ia cunoştinţă de explicaţiile gramaticale înainte de a veni la curs. Textele vor fi citite şi exerciţiile vor fi făcute în orele de curs sub îndrumarea profesorului. Notele gramaticale şi cele de cultură şi civilizaţie au fost incluse mai ales pentru cei care vor învăţa singuri; cursanţii vor profita de informaţii mai ample.

Textele din lecţiile a IX-a - a XXVI-a constituie o povestire, al cărei personaj principal este un elev din Calcutta. Propria noastră experienţă ne-a relevat că, indiferent de vârsta la care începi să înveţi o limbă străină, te întorci oarecum în copilărie. De aceea, am prezentat lumea unui copil bengalez. De altminteri, limbajul unui copil este mai simplu, mai pur şi neinfluenţat de limba străină în comparaţie cu limbajul folosit de oamenii maturi. În acest scop am şi prezentat atmosfera unei case bengaleze cu aspectele sociale şi culturale specifice vieţii cotidiene bengaleze.

Astfel, am oferit studenţilor posibilitatea de a-şi însuşi vocabularul legat de viaţa cotidiană a poporului din această parte a Indiei. Pentru a fixa cuvintele, cele mai frecvente se repetă în aproximativ cinci lecţii. Formele substantivale şi verbale au fost repetate ori de câte ori a fost necesar. După ce a fost format un bagaj de cuvinte necesare – un nucleu de vocabular - , am introdus treptat termeni referitori la literatură, cultură şi civilizaţie. Lecţiile a X-a, a XX-a şi a XXX-a recapitulează cunoştinţele anterioare. Lungimea şi complexitatea textelor sporesc treptat, fiindcă pe parcurs creşte şi puterea de asimilare a studentului. Textele bengali care însoţesc ultimele lecţii au fost scrise în stil cursiv grafic.