Banii politici şi tranzacţiile dubioase au adus la faliment banca Hypo Alpe-Adria, iar Austria ar putea fi nevoită s-o lichideze şi să oblige creditorii să suporte pierderile

Guvernul austriac nu exclude opţiunea lichidării băncii naţionalizate Hypo Alpe-Adria, în care a injectat fără succes milioane de euro şi pe care celelalte instituţii de credit refuză să o sprijine, şi a forţării creditorilor să suporte pierderile, ceea ce, dacă este pus în practică, ar eroda şi mai mult încrederea într-un imperiu financiar deja privit cu prudenţă din cauza supraexpunerii la regiuni vulnerabile la crize. O eventuală criză ar avea culoare de propagare către alte bănci europene. Membri din guvernul austriac precum ministrul de finanţe Michael Spindelegger nu au exclus posibilitatea ca deţinătorii obligaţiunilor emise de banca regională Hypo să suporte pierderile rezultate din lichidarea creditorului. Austria a naţionalizat banca la sfârşitul anului 2009 după expansiunea dezastruoasă a credito­rului în Europa de Sud-Est în timpul perioadei de boom economic, scrie The Wall Street Journal. În iunie 2013 creditele toxice se situau la 9,5 miliarde euro, sumă echivalentă cu o treime din balanţa activelor şi pasivelor băncii. Acum, un grup de lucru con­dus de guvernatorul băncii centrale austriece Ewald Nowotny analizează posibi­litatea lichidării.

Soluţia preferată de guvern a fost respinsă de celelalte bănci austriece, care au refuzat să participe la o „bad bank“ (bancă rea) care să administreze activele Hypo Alpe-Adria. CEO-ul Raiffeisenbank In­ter-na­tional (RBI) a exclus o astfel de parti­cipa­re sub pretextul că acţionarii băncii s-ar opune. RBI este împovărată de propriile pro­bleme precum expunerea de sute de mi­liarde de euro la ţările din Europa Centrală şi de Est în care a aplicat o strategie agresivă de genul „creştere cu orice preţ“ care acum devine un bumerang din cauza creditelor toxice. O „bad bank“ alimentată cu banii plătitorilor de taxe ar majora datoria ţării şi ar leza popularitatea politicienilor. Aus­triecii nu mai vor să su­porte costurile salvării băncilor.

 

Când statul închide ochii la problemele unei bănci plăteşte apoi scump

Problema statului austriac este că o parte semnificativă din datoriile băncii falimentare este garantată de regiunea de origine Carinthia. Dacă guvernul regional va fi obligat să plătească aceste garanţii, de 12 miliarde euro, acesta nu ar avea altă soluţie decât să ceară ajutor financiar administraţiei centrale deoarece obligaţia de plată ar fi de şase ori mai mare decât veniturile bugetare. Austria nu a lăsat niciodată un stat federal să dea faliment şi nu are proceduri după care să se ghideze într-un astfel de proces.

Pasivele Hypo sunt cu mult mai mari decât activele, astfel că procedura de insolvenţă va impune, cu siguranţă, pierderi creditorilor băncii. Aceasta ar fi prima dată după criza financiară când un guvern din UE nu reuşeşte să onoreze datoriile unei bănci pe care o deţine.

Ministrul Spindelegger a explicat că lichidarea băncii este o opţiune dacă orice altceva eşuează şi că este îngrijorat de efectele de contaminare care vor apărea. Guvernatorul Nowotny se teme că dacă va lăsa Hypo Alpe-Adria să falimenteze sau va obliga creditorii la plată, reputaţia Austriei în faţa creditorilor va avea de suferit. De asemenea, asemenea soluţii ar crea unde de şoc în întregul sistem financiar. Banca britanică Barclays a remarcat că alte zece bănci ipotecare deţinute de stat au structuri de garanţii similare.

 

O gaură neagră care înghite bani

Cea mai puţin păgubitoare soluţie ar fi crearea unui vehicul de stat care să absoarbă active de până la 19 miliarde de euro ale Hypo. Astfel, nevoia cronică de capital a băncii s-ar reduce, scutind statul de cheltuieli.

Însă autorităţile estimează că un astfel de vehicul ar duce la majorarea datoriei, ca pondere în PIB, cu 5-6 puncte procentuale, aproape de nivelul de 80% care declanşează semnalul de alarmă la agenţiile de rating.

Apoi publicul şi-a pierdut răbdarea cu modul în care guvernul gestionează Hypo şi cu banii înghiţiţi de această bancă.

Statul a injectat 3,6 miliarde de euro în instituţia de credit de când a cumpărat-o în 2009 de la banca germană Bayerische Landesbank contra unei sume simbolice. Hypo Alpe-Adria a fost naţionalizată când criza financiară a lovit Europa din cauza expansiunii exagerate în statele balcanice.

Băncile austriece printre care Erste Group, RBI şi Bank Austria, subsidiară a grupului italian UniCredit s-ar putea confrunta cu pierderi de 13,5 miliarde euro din cauza expunerii le pieţele din Europa Centrală şi de Est în contextul crizei de pe pieţele emergente, notează banca britanică RBS. O treimea din activele acestor bănci sunt în această regiune. Expansiunea în ECE a adus şi în trecut probleme băncilor austriece.

„Credem că Unicredit poate absorbi pierderile diviziei din ECE, dar s-ar putea ca Erste şi RBI să aibă nevoie de mai mult capital”, se arată într-o amaliză a RBS.

De asemenea, RBI şi Bank Austria au împreună o expunere de opt miliarde euro la Ucraina. Circa 70% din creditele oferite ucrainenilor sunt împrumuturi în valută, iar moneda Ucrainei nu rezistă crizei de pe pieţele emergente.

Raiffeisen este a patra bancă în funcţie de active din Ucraina, unde are o prezenţă mai mare decât a celor doi mari creditori ruşi Sberbank şi VTB. Din cauza crizei din Ucraina acţiunile ambelor bănci ruseşti au pierdut peste 20% din valoare de la începutul anului. 

 

Istoria eşecului Hypo Alpe-Adria: bani politici, o moarte suspectă şi tranzacţii secrete

Hypo Alpe-Adria a fost la început un creditor regional modest cunoscut ca Kärntner Landes- und Hypothekenbank. În 1992 banca avea o balanţă a activelor şi pasivelor de nici 2 miliarde de euro. Wolfgang Kulterer, pe atunci directorul executiv, a pus ochii pe Balcani şi a extins rapid operaţiunile băncii acolo, folosindu-se de garanţiile oferite de guvernul regional al Carinthiei. În 1999 banca şi-a luat actualul nume şi şi-a mutat cartierul general la Klagenfurt, capitala Carinthiei. Până atunci îşi stabilise avanposturi în fosta Iugoslavie şi, după câţiva ani, a ajuns la o balanţă de 10 miliarde euro, protejată cu garanţii de stat de 6 miliarde euro.

Jörg Haider, guvernatorul Carinthiei şi liderul Partidului Austriac pentru Libertate, de extremă dreapta, a găsit că banca îi poate folosi ca sursă de finanţare pentru proiecte care i-ar putea aduce prestigiu şi venituri partidului. Haider a murit într-un accident spectaculos de maşină. Aparent, el a condus beat şi cu viteză exagerată, scrie The New York Times. Moartea lui a declanşat cea mai mare anchetă penală privind un funcţionar, dar nu a pus capăt problemelor băncii. Până în 2005 CEO-ul Wolfgang Kulterer şi-a construit planuri pentru listarea băncii pe bursa de la Viena. În anticiparea acţiunii Hypo a emis oblogaţiuni convertibile de 500 milioane euro. Plasarea acestor datorii este acum controversată. Aparent, banca a garantat anumitor cumpărători răscumpărarea, asumându-şi astfel întreaga responsabilitate pentru aceasta.

În 2006 a început să devină clar că Hypo are probleme. Tranzacţii neinspirate au provocat pierderi de peste 300 milioane euro. Autorităţile au intervenit şi Kulterer şi alţi membri ai boardului au fost pentru prima dată acuzaţi de fraudă. Ulterior, Kulterer şi colegi de-ai săi au fost găsiţi vinovaţi de tranzacţii ilegale. Kulterer a fost condamnat, printre altele, la un an de închisoare. Bayerische Landesbank (BayernLB), o bancă de stat germană, era nerăbdătoare să cumpere o bancă austriacă şi a pus ochii pe Hypo. În mai 2007 instituţia a devenit acţionar majoritar, cu compania de asigurări Grazer Wechselseitige şi Landul Carinthia ca parteneri. La sfârşitul acelui an investitorii au fost forţaţi să injecteze capital de 500 milioane euro pentru a ţine banca pe linia de plutire. În anul următor situaţia s-a agravat. BayernLB şi statul austriac a trebuit să contribuie cu încă 700, respectiv 900 milioane euro pentru salvarea instituţiei de credit. Vânzarea Hypo către BayernLB a devenit un subiect controversat. Gerhard Gribkowsky, un fost membru din boardul BayernLB, deja condamnat la închisoare pentru o vânzare dubioasă din Formula 1, a fost adus din nou în faţa judecătorilor acuzat că a cumpărat banca austriacă la un preţ exagerat de mare. Acuzatorii au renunţat la caz din cauza pedepsei mari pe care deja o executa. Într-un caz separat, Hypo pretinde de la BayernLB 2,3 miliarde euro, suma făcând parte dintr-un pachet de capital de 4,6 miliarde euro pus la dispoziţia băncii austriece. Compania germană susţine că banii reprezentau un împrumut, dar Hypo vrea înapoi jumătatea pe care a rambursat-o, pentru a supravieţui financiar.

 

Rezultatele financiare dezamăgitoare ale marilor bănci austriece

• Profitul net al Erste Group Bank a scăzut cu aproape 90% anul trecut, la 60 de milioane de euro;

• Profitul consolidat al Raiffeisen Bank International a scăzut cu 51% în primele trei trimestre ale anului trecut, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 411 milioane euro;

• Bank of Austria a raportat pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit net de un miliard de euro, la fel ca în perioada similară a anului anterior;

• Volksbank a înregistrat în perioada ianuarie septembrie 2013 pierderi de 67 mil. euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014