Investitorii speculativi cer statelor europene lovite de criză despăgubiri de 1,7 miliarde de euro

Autor: Daniela Stoican 11.03.2014

Investitorii speculativi cer Greciei, Ciprului şi Spaniei să plătească peste 1,7 miliarde de euro în procese deschise contra acestor state, cel mai dur lovite de criza din zona euro, potrivit unei analize a organizaţiei de cercetare Corporate Europe Observatory şi a grupului de experţi Trans-National Institute.

Studiul avertizează că „valul din ce în ce mai mare de procese lansate de investitori care «s-au ars» în recenta criză economică riscă să conducă la un nou bailout al sistemului bancar de genul celui care a cauzat această serie de litigii. Mulţi dintre cei care cer bani sunt «vulturi» care dau roată în căutare de chilipiruri şi nu de investiţii pe termen lung“, scrie EurActiv.

„Într-un moment în care oamenilor obişnuiţi din întreaga Europă le-au fost răpite multe din drepturile sociale de bază, este de-a dreptul pervers că UE susţine un regim in­ternaţional de investiţii care oferă protecţie ca unor VIP-uri unor investitori străini care sunt în mare parte speculativi“, spune Cecilia Olivet, coautoare a raportului.

Autorii citează mai multe speţe pentru a-şi susţine ideile. Spre exemplu, în Cipru Marfin Investment Group, un investitor de private equity listat în Grecia, caută să obţină compensaţii de 823 milioane de euro pentru pierderile rezultate din pro­cedura de naţio­nali­zare-lichidare a băncii Laiki.

Postova Bank din Slovacia a cumpărat obli­gaţiuni greceşti după ce valoarea acestora fusese deja redusă. Cu toate că i s-a oferit un pachet generos pentru restructurarea datoriei, banca a dat în judecată Grecia pentru a obţine condiţii mai bune profitând de Tratatul Bi­lateral de Investiţii dintre cele două ţări.

Conform studiului, în Spania au fost cerute sume de peste 700 milioane de euro în procese de arbitraj. Sumele, cărora li se vor adăuga onorariile avocaţilor, vor trebui plătite din banii publici.

Corporate Europe Observatory se teme că sumele cerute ar putea fi mult mai mari după semnarea Parteneriatului Trans-Atlantic Comercial şi de Investiţii (TTIP), acordul comercial de liber schimb aflat în negociere între UE şi SUA. 

„Ar fi o nebunie din punct de vedere politic să acorzi corporaţiilor aceleaşi drepturi excesive în cadrul unui acord UE-SUA care ar avea o acoperire mult mai largă“, spune Pia Eberhardt, militantă a Corporate Europe Observatory.

A patra rundă de negocieri privind acordul de liber schimb UE-SUA a început ieri.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.03.2014