De ce nu avem şosele şi căi ferate: România a luat doar o treime din banii europeni pentru infrastructură. 3 mld. euro au rămas nefolosiţi

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a devenit beneficiară a mai multor programe de finanţare din bani europeni, cel mai mare fiind cel dedicat infrastructurii de transport, prin care autorităţile de la Bucureşti primeau 4,413 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, guvernul a reuşit să tragă de la Uniunea Eruopeană până la sfârşitul lunii februarie a acestui an doar 1,38 de miliarde de euro, echivalentul a puţin peste 31% din alocarea totală, astfel că mai are timp până la finalul anului viitor să atragă circa 3 miliarde de euro.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în primii doi ani, 2007 şi 2008, nici măcar un euro nu a venit de la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură de transport, iar în 2010, 2011 şi 2012 sumele atrase au fost mici, ajungând la un total de sub 300 de milioane de euro.

Mai mult, în prima jumătate a anului trecut, fondurile europene alocate prin POS-T au fost blocate, astfel că toate plăţile de la Bruxelles pentru infrastructura de transport au fost suspendate. Abia în vara anului trecut rambursările au fost deblocate, iar până la finalul lui 2013 România reuşea să ajungă la plăţi de la Comisia Europeană de 876 de milioane de euro, echivalentul a sub 20% din banii alocaţi prin POS-T. Plăţi mai mari au fost realizate în luna februarie acestui an, astfel că România a ajuns la un grad de absorbţie de 31,2% din banii alocaţi prin POS-T, echi­valentul a 1,38 miliarde de euro.
 

Proiecte semnate de 3,5 miliarde de euro

Care sunt motivele pentru care absorbţia în cadrul POS-T a fost atât de înceată până anul trecut? „Problemele la POS-T au fost diverse, de la beneficiarii care nu depuneau cereri de rambursare până la licitaţiile realizate mai mult sau mai puţin corect şi con­testaţiile ulterioare apărute, respectiv până la managementul defectuos al programului. De un an însă, au fost luate măsuri care au mărit rata de absorbţie“, spune Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M 27. El adaugă că este posibil ca până la finalul anului viitor, adică termenul până la care România mai poate primi bani din alocarea pe 2007-2013, sumele din POS-T să nu fie consumate integral. „Nu ştiu dacă se vor trage toţi banii, dar cred că POS-T va avea unul dintre cele mai ridicate, dacă nu chiar cel mai ridicat grad de absorbţie dintre toate programele pe fonduri europene“, spune Drăgoi. Nici Ministerul Fon­durilor Euro­pene, nici Ministerul Transporturilor nu au răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la stadiul de absorbţie prin programul POS-T. În prezent, există 106 proiecte de investiţii aprobate a fi finanţate prin POS-T, cu o valoare totală de 16,5 miliarde de lei (3,7 miliarde de euro), iar din acestea, 93 reprezintă contracte deja semnate, cu o valoare de 15,7 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene.  Printre cele mai mari proiecte de infrastructură de transport ce sunt finanţate prin fonduri europene se numără calea ferată Coşlariu-Sighişoara, autostrada Lugoj-Deva (lot 1) sau metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei.
 

Cele 7 programe europene mai pot „înghiţi“ 19,2 mld. euro

România a atras până la finalul lunii februarie circa 34%, echivalentul a 6,2 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Ope­raţional Regional, POS Asistenţă Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacităţii Admi­nistra­tive).

Guvernul mai are la dispoziţie mai puţin de un an şi nouă luni, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiţii începute şi pentru a „înghiţi“ restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.

Anul trecut a fost cel mai bun an pentru absorbţia de fonduri europene, în contextul în care s-au făcut decontări pentru proiecte cu valori mari, suma nou intrată în 2013 fiind de 2,8 miliarde de euro.

Dintre toate cele şapte programe prin care România aduce în economie bani de la Bruxelles, cel mai bine stă Programul Operaţional Regional, cu o absorbţie totală de 1,6 miliarde de euro, iar podiumul este completat de programele de infrastructură  - PO Transport (1,3 miliarde de euro) şi PO Mediu (1,1 miliarde de euro).

Chiar dacă în 2013 de la UE au fost luaţi mai mulţi bani decât în toţi anii de la integrare încoace, bugetul de stat nu a obţinut sumele bugetate. Bugetul consolidat îşi bugetase 11,2 miliarde de lei (2,5 mld. euro) de la UE şi nu a luat decât 80% din aceşti bani, adică 8,9 mld. lei (2 mld. euro).

Marii constructori nu vor mai putea semna contracte cu compania de drumuri până nu îşi plătesc subcontractorii

Plenul Senatului a adoptat ieri un proiect de lege al Guvernului prin care marii antreprenori din construcţiile de autostrăzi şi drumuri sunt obligaţi, pentru a lua lucrări de la CNADNR, să facă proba plăţilor către subcontractorii şi furnizorii de servicii cu care lucrează, potrivit Mediafax.

Ministrul transporturilor Dan Şova a declarat în timpul dezbaterilor că proiectul de lege nu are „niciun fel de încărcătură politică“, ci este o iniţiativă de natură economică, a cărei idee a venit din interiorul mediului de afaceri.

Astăzi, marii antreprenori din domeniul autostrăzilor şi drumurilor naţionale încasează sume foarte mari de bani de la CNADNR pentru investiţiile care se fac în România. Din nefericire, s-a constatat, în practică, că aceşti antreprenori îşi plătesc cu foarte mare întârziere, uneori de ani de zile, subantreprenorii sau furnizorii“, a arătat Dan Şova.

El a mai declarat că peste 90% din marii antreprenori sunt din afara României, iar subcontractorii şi furnizorii de servicii sunt firme româneşti, astfel că în realitate „subantreprenorii români sunt cei care construiesc, efectiv, şi autostrăzile şi drumurile naţionale, iar marii antreprenori îi plătesc cu foarte mare întârziere sau deloc“.
 

Care sunt cele mai mari proiecte de investiţii finanţate din fonduri europene

• Căi ferate: Reabilitarea tronsonului Coşlariu-Sighişoara

Proiectul este cel mai mare contract de finanţare semnat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, având o valoare totală de circa 4,98 de miliarde de lei (1,1 miliarde de euro). Tronsonul are o lungime de 89,5 kilometri şi face parte din linia de cale ferată Braşov - Simeria, parte a Axei Prioritare 7 de transport paneuropean. După finalizarea lucrărilor trenurile de călători ar trebui să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de până la 120 de kilometri pe oră.

• Autostrăzi: Construcţia tronsonului Lugoj-Deva, lot 1

Autostrada, care a fost inaugurată la finalul anului trecut, a costat aproximativ 162 de milioane de euro, Uniunea Europeană contribuind cu 85% la finanţarea construcţiei. Tronsonul face parte din fostul Coridor IV paneuropean de transport, cunoscut în prezent sub denumirea de Axa prioritară 7, şi se află pe ruta care urmează să lege estul ţării, Constanţa, de vestul ţării, la Nădlac.

• Metrou: Magistrala 5 din cartierul bucureştean Drumul Taberei

Tronsonul de metrou Drumul Taberei (Râul Doamnei) – Eroilor are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou. Structura staţiilor şi a tunelelor ar trebui finalizată în prima jumătate a anului 2015, urmând ca ulterior să fie montate căile de rulare, de automatizări, dar să fie realizate şi lucrările de finisaje. Cele mai recente estimări ale Ministerului Transporturilor indică faptul că circulaţia pe magistrala de metrou Râul Doamnei - Eroilor 2 va fi deschisă în al doilea semestru al anului 2016.  Contractul de construire a metroului Drumul Taberei (Râul Doamnei) - Eroilor, inclus în noua magistrală 5 Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon, se ridică la 215 mil. euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.03.2014