Record de participare la referendum. Locuitorii din Crimeea vor alipirea la Rusia

Locuitorii peninsulei ucrainene Crimeea votau masiv duminică pentru alipirea peninsulei la Rusia, autorităţile separatiste preconizând deja o rată record de participare, relatează AFP.

Referendumul, denunţat de Kiev şi Occident, se desfăşoară în prezenţa trupelor ruse care deţin controlul asupra regiunii de două săptămâni, alături de miliţii separatiste.

La Sevastopol, un oraş istoric care găzduiesşte Flota rusă la Marea Neagră de peste 200 de ani, alegătorii s-au precipitat masiv la urne încă de duminică dimineaţa. Într-o secţie de votare instalată într-un centru de afaceri şi cultural, votul a început înainte de deschiderea oficială a referendumului. Ulterior, 65 de alegători au votat în decurs de jumătate de oră, a constatat un jurnalist AFP.

La Bahcisarai, "capitala" comunităţii musulmane tătare din Crimeea, ai cărei lideri au îndemnat la boicotarea consultărilor, tătarii au rămas în casă. Doar ucraineni de origine rusă votau cu entuziasm, încântaţi să scape cât mai repede de paşaportul ucrainean şi sperând să trăiească mai bine cu subvenţii de la Moscova.

În alte secţii de votare de la Sevastopol şi Simferopol, capitala peninsulei separatiste, jurnalişti, inclusiv AFP, au fost împiedicaţi să pătrundă în incintă, în unele cazuri.

- Începe o nouă eră

"Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită", a declarat pentru presă "premierul" prorus al Crimeei Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. "Începe o nouă eră", a continuat el, în timp ce un bărbat care agita un steag ucrainean era împins de către gărzi. "Vom sărbători în această (duminică) seara", a conchis Aksionov, sigur de victoria sa.

La Sevastopol, Aleftina Klimova, născută în Rusia, nu a putut să doarmă. "Mă aşteptam ca Statele Unite, Franţa, ei, toţi, să fie împotrivă. Mă temeam pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin. Dar a ştiut să reziste. Nu am dormit toată noaptea, am aşteptat acest moment şi totul merge cum voiam", a continuat ea.

Într-o peninsulă cu o populaţie majoritară rusofonă, alipită în 1954, în urma deciziei lui Nikita Hruşciov, unei Ucraine care le-a părut întotdeauna îndepărtată multor locuitori, o largă majoritate se va pronunţa cu siguranţă în favoarea unei uniuni oficiale cu Federaţia Rusă, cu atât mai mult cu cât minorităţile ucraineană şi tătară, care reprezintă 37% din populaţie, au îndemnat la boicot.

Un ultim îndemn la boicotare a fost lansat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. Denunţând, într-un comunicat, un "pretins referendum pe care pseudo-puterea marionetă din Crimeea îl organizează sub controlul trupelor ruse", Turcinov a declarat că rezultatele acestuia "nu reflectă sentimentele adevărate ale populaţiei" din Crimeea.

Întrebarea care le este adresată le permite alegătorilor să aleagă între "reunificarea cu Rusia ca membră a Federaţiei Ruse" sau revenirea la un statut datând din 1992, niciodată aplicat, de autonomie lărgită faţă de Kiev.

- Blindate şi lansatoare de rachete ruseşti

Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a denunţat o situaţie "extrem de periculoasă", promiţând un "răspuns" luni din partea Uniunii Europene (UE), în cazul în care Rusia nu renunţă la planurile sale în ultimul moment.

"Nu căutăm această confruntare. Dar dacă Rusia nu face un pas înapoi în ultimul moment, miniştrii de Externe UE vor da un răspuns potrivit luni", a subliniat el citat de ediţiile de duminică ale unor publicaţii germane.

Autorităţile secesioniste au ajuns la putere, la Simferopol, după destituirea, la Kiev, pe 22 februarie, a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, şi în urma unei lovituri în forţă organizate de către civili proruşi înarmaţi şi mii de militari ruşi.

Veniţi de la baza navală de la Sevastopol, situată în sudul extrem al peninsulei, închiriată de către Ucraina Flotei ruse la Marea Neagră, apoi avansând în Crimeea în coloane de blindate provenind de pe teritoriul rus, ei asediază, în baze militare şi instalaţii strategice din peninsulă, militari ucraineni rămaşi credincioşi autorităţilor de la Kiev.

Vicepremierul ucrainean Vitali Iarema a declarat că se teme de o invazie a Ucrainei continentale, afirmând duminică, într-un inerviu, că lansatoare de rachete multiple de tip Grad au fost instalate în Crimeea, în apropiere de frontiera cu regiunea Herson, în sudul Ucrainei.

- Criză diplomatică

Înfruntarea dintre Moscova şi Washington s-a transformat în cea mai rea criză diplomatică între ruşi şi occidentali de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, şi ar putea să afecteze pe termen lung relaţiile dintre marile puteri.

În afară de viitorul Crimeei în cadrul Ucrainei sau Rusiei, criza a relevat separatismul din bastioanele rusofone şi industriale situate în estul ţării.

Mobilizarea de trupe ruseşti la frontiere, invocând exerciţii militare, dublată de discursuri, la Moscova, despre necesitatea "protejării" comunităţilor rusofone provoacă temeri multor ucraineni, care sunt convinşi, în pofida dezminţirilor diplomaţiei ruse, că armata rusă va invada Kievul.

Rezultate preliminare urmează să fie anunţate după închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00 (20.00, ora României). Însă, la Sevastopol, steaguri ruseşti erau deja distribuite pe străzi. La Simferopol, anunţul "Suntem în Rusia" era proiectat pe o clădire oficială.