Deal-ul de vineri de pe bursă cu Banca Carpatica: Corneliu Tănase a vândut aproape 10% din acţiuni, pentru 4,3 mil. euro

Autor: Monica Juganaru 17.03.2014

Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu principalul acţionar al Băncii Comerciale Carpatica, Ilie Carabulea, a vândut vineri pe Bursă un pachet de 9,95% din acţiunile băncii, prin două transferuri deal, în valoare de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).

 



Cele două tranzacţii, care au cumulat 313,37 milioane de titluri BCC, s-au perfectat la un preţ de 0,0625 lei, cu 1,13% mai mare faţă de preţul de la închiderea sesiunii de joi.

Carabulea, care controlează 41,2898% din capitalul social, şi Corneliu Tănase, care deţinea anterior operaţiunilor de vineri 11,2179% din titluri, au dreptul de vot suspendat.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

Printre motivele invocate în hotărârea BNR se află faptul că Ilie Carabulea nu mai îndeplineşte "criteriul de reputaţie, din perspectiva integrităţii", o condamnare a omului de afaceri şi faptul că acesta este cercetat penal, în stare de arest.

Carabulea şi Corneliu Tănase intenţionau să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.

Carabulea şi Tănase au anunţat că nu sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a AGA a propunerii Directoratului privind fuziunea cu o altă bancă şi cer operarea de urgenţă a rectificărilor necesare, potrivit unui al comunicat transmis tot miercuri de bancă Bursei.

Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referinţă 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenţi numai acţionarii cu drept de vot înscrişi în registrul acţionarilor ţinut de Depozitarul Central.

Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificările şi completările ulterioare, "în cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acţionariatului unei instituţii de credit sau exercită o influenţă de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituţiei de credit, Banca Naţională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei de credit ori persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarii sau membrii respectivi şi/sau instituirea administrării speciale ori implementarea unor măsuri de stabilizare.

Acţionarii faţă de care s-a dispus măsura de suspendare a dreptului de vot nu mai pot achiziţiona noi acţiuni ale instituţiei de credit, persoană juridică română.

Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu este suspendat pot ţine adunare generală şi pot să ia orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de
actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

"Dacă măsura suspendării drepturilor de vot este aplicată acţionarilor reprezentând întregul capital social, Banca Naţională a României poate hotărî retragerea autorizaţiei instituţiei de credit", se mai spune în lege.