Mafia ucraineană, de la români folosiţi ca paravan la oameni care pot „da peste cap economia globală cu un simplu telefon“

Dmitro Firtaş, de opt ani în vizorul FBI, a fost arestat în Austria pentru corupţie şi formarea unui grup de crimă organizată în legătură cu afacerile sale din străinătate. El este unul dintre oligarhii cu cea mai mare notorietate din Ucraina şi a avut afaceri în care s-a folosit inclusiv de români. Firtaş are legături, şi a recunoscut aceasta, cu un alt ucrainean, Semion Mogilevici, aflat pe lista FBI a celor mai vânaţi 10 criminali şi mai puternic decât legendele clasice ale Mafiei americane.

Despre Mogilevici, un agent FMI spunea că „are acces la atât de multe lucruri, inclusiv fonduri şi alte reţele de crimă organizată, încât poate să dea peste cap economia globală cu un simplu telefon“, scrie Michael Weiss, editor-şef al publicaţiei online The Interpreter, într-un articol publicat în Foreign Policy. Miliardarul ucrainean a afirmat că arestarea „nu are fundament“ şi că este convins că motivul reţinerii a fost unul „pur politic“. Judecătorii au stabilit cauţiunea în cazul lui Firtaş la

174 milioane dolari şi se aşteaptă ca acesta să plătească suma record curând, deşi nu îi va fi permis să părăsească Austria.

Firtaş nu se regăseşte pe lista ucrainenilor sancţionaţi de Uniunea Europeană pentru agravarea crizei din Ucraina, însă puţini dintre cei care cunosc trecutul acestuia sau care urmăresc eforturile americanilor şi ale liderilor UE de a stopa expansiunea Rusiei cred că arestarea oligarhului, o ţintă politică excelentă, a venit din senin, notează Weiss.

Firtaş este cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Rusia, şi chiar cu preşedintele Vladimir Putin, prin intermediul afacerilor din industria energetică. Una dintre companiile chimice ale lui Firtaş a primit discounturi imense de la Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, în vremea când producătorul şi transportatorul ucrainean de gaze Naftohaz plătea preţuri ridicate pentru importuri, potrivit lui Timothy Ash, analist la Standard Bank. De asemenea, transportatorul de gaze RosUkrEnergo este deţinut în proporţii aproape egale de Firtaş şi Gazprom. 

„Arestarea nu este o coincidenţă“, a afirmat William Taylor, fostul ambasador al SUA în Ucraina, într-un interviu pentru Foreign Policy. „Cred că mulţi oameni de afaceri ucraineni sunt agitaţi în acest moment. Statele Unite au aplicat sancţiuni şi restricţii de călătorie pentru câteva persoane, iar Firtaş ar fi cel mai bun candidat. Cu siguranţă că acesta

l-a susţinut pe fostul preşedinte Ianukovici“, a subliniat Taylor. Firtaş i-a mărturisit lui Taylor că are legături cu organizaţiile criminale. În decembrie 2008, miliardarul ucrainean a solicitat o întrevedere cu ambasadorul american pentru a-şi „susţine cauza în faţa guvernului american“.

 „Firtaş nu a negat că are legături cu grupurile de crimă organizată. El a precizat că a fost forţat să intre în legătură cu membrii acestor grupări, inclusiv cu Semion Mogilevici, în caz contrar nu ar fi fost capabil niciodată să construiască vreo afacere“, potrivit unei telegrame a Departamentului american de Stat, publicată de WikiLeaks, scrie Weiss.

Mafiotul de origine ucraineană Mogilevici, considerat mai puternic chiar decât americanul John Gotti (şeful familiei mafiote Gambino, n.red.) şi Whitey Bulger (criminal şi mafiot american) este în prezent pe lista celor mai vânaţi 10 criminali de către FBI.

Mogilevici a fost pus sub acuzare de Departamentul de Justiţie a SUA în 2003, iar împotriva lui au fost formulate 45 de capete de acuzare, inclusiv acuzaţii de fraudă, spălare de bani, crimă, prostituţie, trafic de arme şi materiale nucleare şi înşelăciune prin intermediul unei companii multinaţionale, YBM Magnex, listată pe bursa din Toronto. Mogilevici „are acces la atât de multe lucruri, inclusiv fonduri şi alte reţele de crimă organizată, încât poate să dea peste cap economia globală cu un simplu telefon“, a dezvăluit agentul FBI Peter Kowenhoven într-un interviu pentru CNN în 2009.

Mogilevici a fost arestat la Moscova în 2008 pentru evaziune fiscală, însă a fost eliberat pe cauţiune. Kremlin-ul a ignorat cererile de extrădare ale mafiotului adresate de SUA, iar Mogilevici trăieşte acum liniştit în Rusia. Viena şi Washington-ul au semnat tratate de extrădare, ceea ce explică graba autorităţilor de a-l aresta pe acesta în Austria.

Există foarte multe persoane care au legătură cu Mogilevici şi Firtaş, şi chiar şi o companie, unde ambii au fost directori în acelaşi timp. Mogilevici şi Firtaş au avut chiar şi un avocat comun, israelianul Zeev Gordon, scrie Weiss.

În 2006, Gordon a recunoscut că a acţionat ca mandatar în 2002 când Firtaş a pus bazele transportatorului de gaze Eural Trans Gas (ETG), un joint venture între Naftogaz şi Gazprom. La o zi după înfiinţare, compania a câştigat un contract de transport al gazelor din Turkmenistan în Ucraina.

Structura acţionariatului ETG este opacă. Gordon a fost unul dintre cei patru acţionari, iar ceilalţi trei au fost „trei români săraci fără legături cu industria gazelor, între care o actriţă fără loc de muncă care a mărturisit că a intrat în joc pentru a avea cu ce să-şi plătească factura la telefon“, potrivit organizaţiei Global Witness. 

Gordon a afirmat că Firtaş apărea doar ca investitor privat în ETG, nu ca agent al Gazprom sau al guvernului ucrainean. Acum un deceniu, Firtaş era un om de afaceri necunoscut şi nesemnificativ. Nici până astăzi nu se poate spune cu certitudine cum a ajuns Firtaş atât de sus şi în numele cui a acţionat în realitate.

Firtaş a dat lovitura în 22 iulie 2004 prin înfiinţarea RosUkrEnergo (RUE) în Zug, Elveţia. Data înregistrării acestei companii poate fi cu greu considerată o coincidenţă. RosUkrEnergo a fost înregitrată cu patru zile înaintea unei întâlniri la Yalta între Vladimir Putin şi preşedintele ucrainean Leonid Kucima. Scopul întâlnirii a fost negocierea unui nou acord între Naftogaz şi Gazprom pentru realizarea unui joint venture pentru transportul de gaze din Rusia în Ucraina şi de aici în Uniunea Europeană. RUE va fi compania aleasă să transporte gazele naturale.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.03.2014