Guvernul decide cum va cheltui 30 mld. € de la UE între 2014 şi 2020

Guvernul va aproba astăzi Acordul de Parteneriat 2014-2020, document care stabileşte priorităţile de finanţare din fon­durile europene nerambursabile acordate României în noul exerciţiu financiar multianual al UE, fonduri care de­păşesc 30 mld. euro.

Dacă adăugăm şi plăţile directe pentru sub­venţionarea agriculturii, România primeşte în total, aproape 40 mld. euro, în vreme ce contribuţia sa la bugetul UE va fi de aproximativ 11 – 12 miliarde de euro.

Premierul Victor Ponta spune însă că aceşti bani sunt puţini şi pune această situaţie pe seama lipsei ştiinţei nego­cierii de care ar fi dat dovadă preşedintele Traian Băsescu în timpul discuţiilor legate de exerciţiul financiar 2014-2020.

„Cred că domnul Băsescu nu a fost interesat, a fost un negociator foate slab, nu a vrut să se certe cu nimeni şi, atunci, a acceptat pentru România foarte puţini bani, pentru o perioadă în care domnia sa nu va mai avea nicio funcţie publică, 2014-2020. Nu l-a interesat la momentul respectiv“, a spus ieri Ponta, citat de Mediafax. Este o declaraţie pe care el o face frecvent de un an încoace. Premierul spune că România a obţinut fonduri structurale de 1.000 de euro pe cap de locuitor, în vreme ce alte ţări ca Polonia, Cehia sau Ungaria au dublu. Doar că nivelul de alocare al fondurilor nu a ţinut seama exclusiv de numărul populaţiei, acesta este un criteriu între multe altele.

Cadrul financiar multianual aprobat la Consiliul European din 7-8 februarie 2013 prevede clar metodele prin care au fost alocaţi banii în funcţie de cele 3 tipuri de regiuni ale UE care sunt finanţate din fondurile nerembursabile. Iar când face socoteala pe „cap de locuitor“, premierul socoteşte doar fondurile structurale – aproape 22 de miliarde de euro, dar nu şi pe cele alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională – 8 miliarde de euro -  şi cu atât mai puţin plăţile directe pentru subvenţionarea agriculturii – peste 9 miliarde de euro. Ţările cu care compară premierul nivelul de alocare pentru România au mult mai puţine fonduri pe agricultură pentru că nu au cerut astfe de fonduri, cum a făcut Bucureştiul.

Premierul s-a mai plâns ieri că România nu poate, cu atât de puţine fonduri, să-şi rezolve problemele.

„Are foarte puţini, 21 miliarde de euro în 7 ani, pe o matematică simplă înseamnă 3 miliarde de euro anual. Gândiţi-vă, vă rog, la necesităţile României în toate domeniile, transport, mediu, dezvoltare, resurse umane, infrastructură medicală, infrastructură şcolară, pregătirea resurselor umane, locuri de muncă pentru tineri, integrarea romilor. Sunt foarte puţini bani! Aici sper ca de data aceasta să fie ultima dată când România a fost nedreptăţită la nivel European.“

Documentul care va fi aprobat astăzi de guvern  trebuie acceptat de Bruxelles, prima versiune neprimind OK-ul Comisiei Europene. Anul trecut Bucureştiul spunea că documentul va fi aprobat până la finele lui decembrie 2013, apoi că va fi aprobat în februarie. O versiune actualizată a acordului a fost pusă în dezbatere publică  la 17 martie, documentul suferint modificări la nivelul unor instituţii care se ocupă de gestionarea fondurilor UE.

Întârzierea în aprobarea documentului nu este exclusiv vina României, ci şi a Bruxellesului care a adoptat târziu unele documente-cadru în baza cărora să fie elaborat Acordul de parteneriat. Cam jumătate dinre ţările UE au aprobat şi au trimis la Bruxelles documentul, data finală de transmitere a lui fiind finele lui aprilie.

Ponta a mai spus ieri că a avut o discuţie cu reprezentanţii BERD şi că există posibilitatea încheierii unui acord cu banca prin care cel puţin autorităţile locale să poată să primească împrumuturi pentru cofinanţarea proiectelor derulate cu bani europene. Cofianţarea locală este 15% din costul unui proiect, dar scade la 5% în cazul ţărilor care au acorduri de asistenţă financiară externă – cazul României care are un acord cu FMI şi UE.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.03.2014