Analiştii financiari au din ce în ce mai puţină încredere în economie

Autor: Claudia Medrega 26.03.2014

Încrederea analiştilor financiari în economia românească a continuat să scadă în februarie, pe fondul înrăutăţirii aştep­tărilor legate de evoluţia economiei în perioada următoare, dar şi ca urmare a evaluării condiţiilor curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii.

Indicatorul de încredere al CFA România a scăzut în februarie la 48,6, după ce în ianuarie ajunsese la 53,3. Nivelul maxim, de 60,7 puncte, a fost atins în decembrie 2013.

Activitatea economică a dat semne de revigorare la început de an. Luna ianuarie a „contabilizat“ veşti preponderent bune de la principalii indicatori macro după creşterea economică surprin­zătoare de 3,5% din 2013. Însă, cu toate că majoritatea datelor macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste.

Motoarele producţiei industriale au continuat să tureze peste aş­tep­tări în ianuarie, exporturile sunt în ascensiune, iar inflaţia atinge minim istoric după minim istoric. Chiar şi comerţul cu amă­nuntul a adus semnale încurajatoare la început de an, în timp ce bugetul şi contul curent al balanţei de plăţi au fost pe excedent. Percepţia pieţelor externe privind România s-a îmbunătăţit continuu ca urmare a semnalelor de redresare a economiei şi costurile la care se împrumută statul sunt la minime istorice. Iar investiţiile străine sunt peste nivelul de la începutul anului trecut.

De cealaltă parte, construcţiile se prăbuşesc, insolvenţele rămân la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, povara creditelor apasă încă greu pe umerii românilor, iar antreprenorii, plini de neîncredere după anii de criză, aşteaptă în continuare iniţiative care să încurajeze mediul de afaceri şi să stimuleze creşterea economică.

Modificările frecvente ale legislaţiei fiscale, numărul mare de taxe şi contribuţii şi plăţile aferente acestora, precum şi lipsa de transparenţă a autorităţilor în procesul de elaborare a legilor şi ordonanţelor de urgenţă în domeniul fiscal continuă să bulverseze oamenii de afaceri.

O măsură benefică pentru mediul de afaceri ar fi reducerea CAS, anunţată pentru începutul lunii iulie, însă nu este clar cum ar fi compensată pierderea de venituri la buget rezultată în urma aplicării acestei măsuri.

Premierul Victor Ponta a declarat că pierderea la buget rezultată din scăderea CAS cu 5 puncte din iulie, de 2,6 miliarde de lei pe un semestru, nu poate fi acoperită decât prin reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe şi majorarea deficitului. În condiţiile în care premierul a susţinut că deficitul nu poate urca şi nu vrea să taie cheltuieli, ar rămâne varianta unor creşteri de taxe, în ipoteza în care din taxele existente nu vor fi colectaţi mai mulţi bani.

Pentru 2014 majoritatea analiştilor anticipează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, motorul principal urmând să fie în continuare industria.

Economiştii au atras atenţia că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, a mascat cererea internă slabă şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi inves­tiţiilor.

 

Ce este indicatorul de încredere CFA

Indicatorul de încredere macroeconomică, realizat lunar de CFA România, evaluează previziunile analiştilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar şi perspectivele pentru următoarele 12 luni. În februarie 2014 indicatorul a scăzut la valoarea de 48,6.

Reducerea s-a datorat ambelor componente ale sale. Astfel, indicatorul condiţiilor curente a fost de 36,8, în scădere cu 1,2 puncte faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior, iar indicatorul anticipaţiilor a înregistrat valoarea de 53,3, în scădere cu 6,5 puncte faţă de valoarea din luna ianuarie.

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţii pentru un orizont de timp de un an. Sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.03.2014