Mişu Negriţoiu, preşedintele ING Bank, a acceptat să preia conducerea ASF, un scaun de care nimeni nu voia să se atingă. Cele mai arzătoare zece probleme de pe agenda viitorului preşedinte al ASF

Pentru nominalizarea viitorului preşedinte al ASF, premierul Victor Ponta s-a sfătuit cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care l-a acceptat pe Mişu Negriţoiu, chiar dacă acesta a fost printre puţinii bancheri care au avut curajul de-a lungul anilor să critice politica monetară dusă de Banca Naţională.

Într-un interviu acordat ZF în urmă cu doi ani, Negriţoiu spunea că nu se pregăteşte să devină guvernator al BNR, „pentru un loc în CA al BNR îţi trebuie sprijin politic, trebuie să faci lobby, iar eu nu mă văd prea apropiat de spectrul politic“. Pentru nominalizarea în funcţia de preşedinte al ASF, el a obţinut sprijinul premierului, liderul coaliţiei la guvernare. Şi pentru funcţia de preşedinte al ASF este necesar sprijinul politic având în vedere că votul final se dă în Parlament.

Dacă Parlamentul îi va valida candidatura săptămâna viitoare, Negriţoiu ar putea deveni corespondentul guvernatorului BNR pe pieţele financiare. Un post la fel de influent având în vedere că ASF are în supraveghere pieţe în valoare de 20 de miliarde de euro (piaţa de capital, asigurările şi pensiile private). BNR supraveghează bănci cu active de 80 de miliarde de euro.

Înainte de a anunţa public nominalizarea lui Negriţoiu, premierul ar mai fi încercat să le ofere funcţia lui Florin Georgescu şi Nicolae Dănilă, ambii membri în consiliul de administraţie al BNR. Aceştia însă au refuzat funcţia.

Cu 17 ani de experienţă ca bancher, Mişu Negriţoiu nu are experienţă în supravegherea pieţelor, însă s-a făcut remarcat ca un profesionist cu o bună reputaţie, cu multe contacte în business şi în mediul financiar, un bancher care a clădit pas cu pas, timp de 17 ani, operaţiunile în România ale olandezilor de la ING Bank. În prezent, ING Bank este a şaptea bancă după active din România.

Odată validat de Parlament în funcţia de conducere a ASF, Mişu Negriţoiu va trebui să renunţe la postul de preşedinte al ING Bank pe care îl deţine în prezent, marcând astfel o întoarcere în sectorul public după o carieră de aproape două decenii ca bancher.

Grupul olandez ING este cel mai mare jucător pe piaţa asigurărilor de viaţă şi pe piaţa pensiilor private din România.
 

A părăsit administraţia publică pentru banking

Înainte de a prelua conducerea operaţiunilor ING Bank în România, Negriţoiu, acum în vârstă de 63 de ani, a lucrat în administraţia publică. A fost ministru de stat pentru coordonare, strategie şi reformă (1992-1993), apoi consilierul preşedintelui Ion Iliescu, iar timp de un an a fost deputat PSD în legislatura 1996 – 2000. În 1995 preşedintele grupului ING a venit în vizită în România şi a fost aranjată şi o vizită la Palatul Cotroceni. Preşedintele Iliescu era însă plecat în străinătate, aşa că Mişu Negriţoiu i-a ţinut locul şi a primit delegaţia olandeză. Mai departe lucrurile s-au legat repede: Negriţoiu căuta o ieşire din scena politică, Van der Heijden, şeful de la acea vreme al ING România, căuta un nume credibil, cu contacte pe piaţa locală, pentru investment banking, au intrat în legătură şi au bătut palma, a povestit Negriţoiu pentru ZF. 

Din 1997 şi până în 2006 a urcat treaptă cu treaptă, de la un simplu director care s-a apucat de corporate finance alături de Mihaela Bîtu (în prezent director general adjunct al ING Bank) şi Traian Halalai (actualul pre­şedinte al EximBank) până la şef pe wholesale banking. Şi-a trecut în palmares deal-uri precum aranjarea unui credit sindicalizat pentru Petrom, eurobonduri emise de statul român, achiziţii de avioane pentru Tarom, iar mai târziu listarea A&D Pharma la Londra în toamna lui 2006. În 2006 a avansat la poziţia de director general, în 2010 a devenit director executiv al băncii, funcţie în care a fost înlocuit în 2012 de polonezul Michal Szczurek. Din 2012 este preşedintele ING Bank.
 

Contre dure cu BNR pe subiectul atacului speculativ

Despre cele mai grele momente din mandatul de CEO al ING Bank, Negriţoiu declara într-un interviu acordat ZF că au fost „venirea recesiunii şi dialogul cu BNR în perioada 2008 - 2009. Desigur, un episod aparte a fost atacul speculativ din toamna lui 2008.

„Greşeala mea a fost că tocmai făcusem anumite declaraţii legate de leu, chiar dacă erau doar cu titlu de opinie. În rest, nu am făcut decât să cumpărăm pentru clienţi, ca bancă în nume propriu nu am forţat pe lei, iar pe clienţi nu-i poţi refuza, chiar dacă primeşti unele indicaţii în acest sens“, spunea el în 2012.

Una dintre cele mai cunoscute polemici publice purtate cu BNR a fost cea legată de deprecierea leului din 2008, pe care Banca Naţională a pus-o pe seama unui atac speculativ. Într-o opinie publicată în Ziarul Financiar din 16 mai 2013, Negriţoiu critica o serie de consideraţii făcute de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, în cartea sa „Politica Monetară: Ipostaze Neconvenţionale“, în capitolul despre „Lichiditate, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale“.

El este şi un comentator activ, un lider de opinii pentru mediul financiar şi de business, cu numeroase comentarii publicate în Ziarul Financiar, apreciate pentru curaj şi francheţe. De anul trecut, Negriţoiu are propriul blog. El este şi profesor universitar asociat al Facultăţii de Relaţii Economice Interna­ţionale din cadrul ASE Bucureşti. Are titlul academic de Doctor honoris causa al Universităţii Hertdforshire (Anglia).
 

Conducerea mai puţin politică la ASF

Venirea unui bancher la şefia ASF ar fi o premieră pentru pieţele financiare din România, în condiţiile în care până în prezent conducerile autori­tă­ţilor de supraveghere au fost puternic colorate politic. A contat mai puţin experienţa în piaţă şi mai mult recomandările de la partid în numirea foştilor conducători ai CNVM, CSSPP şi CSA. Iar acest lucru s-a văzut că nu este cea mai bună soluţie, după ce au izbucnit scandalurile cu Carpatica Asigurări în care au fost arestaţi fostul preşedinte Dan Radu Ruşanu şi Marian Mîrzac, fost membru neexecutiv la ASF, iar vicepreşedintele pe asigurări Corneliu Moldoveanu este cercetat de DNA în dosarul Carpatica Asigurări.

În prezent funcţia de preşedinte al instituţiei este ocupată cu mandat interimar de Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte la ASF. Mandatul interimar expiră pe 3 aprilie astfel că Parlamentul trebuie să valideze noul preşedinte până la această dată. Funcţia de preşedinte al ASF este în prezent printre cele mai bine plătite: 14.000 de euro pe lună. Însă remuneraţia conducătorilor ASF ar urma să scadă, după ce au ieşit la iveală primele foarte mari, de ordinul a câteva zeci de mii de euro, încasate de conducătorii ASF în lunile noiembrie şi decembrie ale anului trecut. Comisia de buget de la Senat lucrează în prezent la modificarea legii de func­ţionare a ASF şi are în plan reducerea salariilor în cadrul instituţiei.

Luni, 31 martie, senatorii şi deputaţii din comisiile de specialitate îl vor audia pe candidatul la preşedinţia ASF alături de candidaţii care şi-au depus candidatura pentru cealaltă funcţie rămasă vacantă - membru neexecutiv în consiliul ASF. Printre cei care candidează pentru funcţia de membru neexecutiv se numără şi Victor Ciorbea, senator PNL şi fost premier al României în perioada 1996-1998. Validarea în funcţie va avea loc marţi, 1 aprilie, în plenul Parlamentului. Astfel, dacă parlamentarii respectă calendarul, pe

1 aprilie ASF ar putea avea un nou pre­şe­dinte. Aceasta ar fi cea de-a patra validare a unui preşedinte ASF, la mai puţin de un an de la înfiinţare. În celelalte trei dăţi, Dan Radu Ruşanu a primit ok-ul Parlamentului. Instituţia a fost înfiinţată la finalul lunii aprilie 2013 prin comasarea a trei comisii de supraveghere, CNVM, CSSPP şi CSA, iar structura de conducere s-a modificat de două ori, de fiecare dată fiind redus numărul de membri neexecutivi. Scopul declarat al înfiinţării ASF a fost reducerea costurilor şi creşterea eficienţei supravegherii pieţelor financiare, însă până acum autoritatea nu a atins niciunul din obiective.
 

Cele mai arzătoare zece probleme de pe agenda viitorului preşedinte al ASF

Viitorul preşedinte al ASF are în faţă un mandat extrem de dificil. Ziarul Financiar enumără mai jos care sunt cele mai fierbinţi probleme de rezolvat pe pieţele financiare:

1. Rezolvarea situaţiei de la ASTRA. Cel mai mare asigurător de pe piaţa locală a fost pus sub administrarea specială a KPMG, pentru că nu şi-ar fi îndeplinit criteriile de solvabilitate. Preşedintele ASF va trebui să supravegheze şi să aprobe planul de redresare financiară a companiei.

2. Îmbunătăţirea situaţiei de pe piaţa asigurărilor şi verificarea dacă companiile de asigurări au portofoliile reasigurate. Doi conducători ai ASF, Daniel Dăianu şi Mircea Ursache, au declarat public că există nereguli şi că situaţia de pe piaţa asigurărilor "este cangrenizată".

3. Selecţia personalului ASF. Imaginea ASF a fost puternic ştirbită, iar instituţia decredibilizată, în urma scandalului din care a reieşit că mulţi dintre angajaţii ASF sunt rude cu oameni politici, fiind recomandaţi politic şi mai puţin de experienţa profesională. Noul preşedinte va trebui să facă din ASF o instituţie profesionistă.

4. Ţinerea sub control a salariilor din instituţie. Deşi ASF a fost înfiinţată pentru a reduce costurile, angajaţii şi conducători ai instituţiei au avut prime de zeci de mii de euro în ultimele două luni din 2013, preluând astfel din comportamentul fostelor comisii de supraveghere.

5. Implicarea în ridicarea celor opt bariere pentru ca piaţa de capital să devină emergentă. Patru din cele opt bariere identificate de experţi ţin de ASF, iar piaţa locală de capital are nevoie de sprijnul şi deschiderea ASF pentru a putea avansa într-o ligă superioară.

6. Siguranţa conturilor pe bursă şi protecţia investitorilor. După frauda de la firma de brokeraj Harinvest a ieşit la iveală că nu sunt suficiente actualele reglementări şi că investitorii sunt expuşi la furturile de acţiuni.

7. Colaborarea cu BNR pentru reglementarea pieţei FOREX căreia îi cad victimă sute de investitori şi care adesea este greşit luată drept piaţă de capital.

8. Colaborarea cu instituţiile statului pentru programele de privatizări. Pentru acest an sunt programate ofertele de vânzare de acţiuni la Electrica şi la CE Oltenia, iar ASF va fi instituţia care va avea rolul de autorizare a prospectelor de ofertă şi de listare. Electrica are potenţialul de a fi cea mai mare ofertă din istoria bursei, peste cea de 390 milioane de euro derulată în toamna anului trecut de Romgaz.

9. Clarificarea statutului pieţei RASDAQ, unde sunt tranzacţionate peste o mie de companii cu o capitalizare totală de 1,7 miliarde de euro.

10. Listarea secundară a Fondului Proprietatea la Londra şi aprobarea modificărilor pe care acţionarii le-au făcut actului constitutiv şi care au rămas încă neavizate.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.03.2014