Bancherii ar înghiţi o lege a falimentului personal cu condiţia să nu fie populistă şi să nu ducă la abuzuri. Oprescu, Alpha Bank: "În toate ţările UE există o lege a insolvenţei persoanelor fizice. Va exista şi în România"

Legislaţia privind insolvenţa persoanelor fizice este o necesitate şi va exista şi în România, probabil, în viitorul apropiat, însă aceasta nu trebuie să dea naştere la abuzuri şi la creşterea indisciplinei financiare ca în cazul insolvenţei companiilor, fenomene care au influenţat nefavorabil strategiile de creditare ale băncilor, consideră Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank.

 

„Legislaţia privind insolvenţa persoanelor fizice este o necesitate. Cred că, în condiţiile în care există o astfel de legislaţie în toate ţările UE, va exista şi în România, probabil în viitorul apropiat. Dar, trebuie să avem grijă ca noua legislaţie să nu poată să fie exploatată în aceeaşi măsură ca legislaţia privind persoanele juridice. Să ne asigurăm că prin legislaţie vor avea parte de protecţie cei care nu pot într-ade­văr să plătească“, spune Oprescu.

 

În scrisorile de intenţie transmise în ultimii ani către FMI, autorităţile s-au angajat să nu promoveze legea falimentului personal. Ban­cherii s-au opus la tentativele anterioare de reglementare a falimentului personal, exprimându-şi îngrijorări legate de o posibilă creştere a indisciplinei în rândul debitorilor, respectiv de creşterea tentativelor de fraudă. În condiţiile în care nu există o legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, românii nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare. Clienţii nu au opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de bănci.

 

Nivelul redus de recuperare a datoriilor de la companiile intrate în insolvenţă influenţează politica ulterioară a băncilor în ceea ce priveşte creditarea firmelor, a explicat Oprescu.

 

Aproape 90% din companiile ajunse în insolvenţă sunt în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale, a mai spus el.

 

„Acest lucru ne pune pe gânduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile pe care le înregistrează se regăsesc mai devreme sau mai târziu în politica de creditare pe care băncile o au faţă de societăţile comerciale. Este un cerc vicios.“

 

Şeful Alpha Bank susţine că trebuie să se revină la principii de disciplină financiară mult mai puternice, astfel încât băncile să nu priveze clienţii buni, fezabili, de credite din cauza practicilor nesănătoase ale unor companii care au abuzat de insolvenţă în interesul personal.

 

Creditarea în lei a revenit pe creştere în ultimele luni, însă creditul în valută şi-a continuat declinul, scăzând cu mai mult de 7% faţă de februarie 2013 şi, în consecinţă, creditarea totală a rămas pe minus. La nivel agregat, creditarea a scăzut cu 2% faţă de februarie 2013.

 

Şi Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a spus că legislaţia privind insolvenţa persoanelor fizice ar fi benefică, însă doar dacă ar fi echilibrată, şi nu populistă.  Ea consideră că noul Cod al Insolvenţei, aflat în dezbaterea Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, protejează debitorii şi practicienii în insolvenţă, în timp ce băncile sunt dezavantajate. Ea şi-a exprimat speranţa că "balanţa se va mai echilibra" până la adoptarea actului normativ.

 

WikiZF: Profilul companiei CEC Bank

 

Pe de altă parte, Laurenţiu Mitrache, preşedinte executiv al Bank Leumi, a arătat că problema în cazul insolvenţelor este cu cei care au bani şi profită de insolvenţe pentru a nu plăti.

 

„O lege perfectă nu va fi. O lege favorabilă băncilor nu va fi. O lege nefavorabilă băncilor va putea să fie prin interpretare. 99% dintre cei care au apelat la insolvenţă, cu bune intenţii sau nu, nu au citit legea insolvenţei. Principala cauză a problemelor legate de insolvenţe nu ţin de legislaţie, nici de debitorii, ci de modul în care oamenii-cheie aplică legislaţia. Legislaţia ar trebui să prevadă pedepse mai grave pentru administratorii judiciari“.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.04.2014