„Puci“ la ARB: BCR, BRD, UniCredit şi Raiffeisen înfiinţează o structură paralelă

Autor: Razvan Voican 07.04.2014

Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, devine noua voce oficială a comunităţii bancare din poziţia de preşedinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) fondat de BCR, BRD, Raiffeisen şi UniCredit Ţiriac Bank.



„Invităm toate băncile care au ope­raţiuni în România să se alăture iniţiativei noastre“, afir­mă Van Groningen, unul dintre bancherii care au criticat public eficienţa ARB în ultimii ani şi care acum vrea să pună pe picioare o nouă organizaţie profesională care să reprezinte interesele sectorului bancar „la toate nivelurile - social, instituţional şi ca angajatori“.

Trei bănci cu acţionariat majoritar austriac – BCR, Raiffeisen şi UniCredit - şi una cu capital francez -  BRD-SocGen - care cumulează peste 45% din activele sistemului şi aproximativ 37% din angajaţi s-au hotărât să înfiinţeze o organizaţie patronală bancară care „să umple golurile de reprezentare“, fără a părăsi însă Asociaţia Română a Băn­cilor (ARB), entitatea care din 1991 reprezintă interesele breslei şi este recunoscută ca atare de BNR şi de celelalte autorităţi.

Cele patru bănci care constituie CPBR consideră că era necesară înfiinţarea unei organizaţii diferite inclusiv pentru că ARB nu are dreptul de a negocia şi încheia contracte colective de muncă. „În ţările unde este prezent un sistem de economie de piaţă de tip social, negocierea colectivă are loc de cele mai multe ori la nivel naţional, nu doar între o corporaţie şi un singur sindicat, ci mai degrabă între federaţii patronale şi federaţii sindicale“, afirmă reprezentanţii CPBR. Dintre cele patru instituţii de credit cel mai mare angajator este de departe BRD cu 7.754 de salariaţi la sfârşitul lui 2013, urmată de BCR cu 6.128, Raiffeisen cu 5.173 şi UniCredit cu numai 2.912.

În BCR, BRD şi Raiffeisen funcţionează unele dintre cele mai puternice sindicate bancare, acestea fiind afiliate la confederaţii sindicale naţionale care le susţin activ în negocierile cu managementul băncilor.

„În AGA ARB s-a discutat această idee de a avea o contraparte în discuţiile cu sindicatele din bănci, însă s-a considerat că este greu de armonizat politici de personal foarte diferite ale unor bănci austriece, greceşti sau cu capital francez. Nu cred că putem avea o abordare unitară şi ca atare AGA a respins ideea“, spune Radu Gheţea, preşedintele ARB. El se îndoieşte că ar putea fi semnat un contract colectiv de muncă la nivelul sectorului bancar având în vedere diferenţele mari dintre grilele salariale de pe piaţă. „Poate vor să uniformizeze salariile la nivelul celor patru bănci“, spune Gheţea.

WikiZF: Profilul companiei BRD

WikiZF: Profilul companiei Raiffeisen

WikiZF: Profilul companiei Unicredit

BRD a avut anul trecut cheltuieli cu personalul de 625 mil. lei (în scădere cu aproape 2% faţă de 2012), BCR de 695 mil. lei (în scădere cu 11%), Raiffeisen de 500 mil. lei (în scădere cu 1%), iar UniCredit de 303 mil. lei (în creştere cu peste 3%).

Cei patru fondatori ai CPBR şi-au împărţit deja funcţiile de conducere, alături de poziţia de preşedinte ocupată de Steven van Groningen (Raiffeisen) fiind prevăzut un post de vicepreşedinte pentru Răsvan Radu (UniCredit), în timp ce Philippe Lhotte, şeful BRD, este „director“, iar Tomas Spurny, preşedintele executiv al BCR – trezorier. Numai Răsvan Radu şi Steven van Groningen vorbesc limba română.

Cei patru susţin că CPBR va fi o organizaţie „complementară“ faţă de ARB, dar afirmă în acelaşi timp că „dacă toţi sau marea majoritate a membrilor ARB vor opta să devină şi membri ai CPBR, unificarea celor două organisme ar putea să reprezinte o alegere naturală“.

„Mi-au trimis o scrisoare din care reiese că nu vor o scindare, că rămân şi în ARB, dar nu ştiu ce au de gând de fapt. Nu ştiu cum pot patru bănci să reprezinte comunitatea, dar mă feresc să fac presupuneri. Ei spun că vor să preia reprezentarea ca patronat, dar până una-alta ARB are un aparat care funcţionează - săptămâna trecută am stat trei zile în Parlament pentru a discuta pe codul insolvenţei“, afirmă Radu Gheţea. Cât priveşte speculaţiile privind constituirea unei organizaţii paralele cu ARB având drept ţintă poziţia sa ca reprezentant al comunităţii de 14 ani, Gheţea afirmă că „poate fi o gândire“, dar aminteşte că mandatul său oricum încetează peste un an, iar statutul îi interzice să mai candideze. El ar putea părăsi chiar mai repede funcţia de preşedinte al ARB dacă s-ar materializa proiectul de schimbare din postul de preşedinte al băncii de stat CEC Bank invocat de premierul Victor Ponta. Dar de când a fost instalat noul ministru al finanţelor Ioana Petrescu subiectul nu a mai fost adus în dezbaterea publică, mai ales după ce BNR a criticat deschis întreţinerea unei atmosfere de incertitudine privind soarta conducerii CEC.

BCR şi BRD sunt reprezentate şi în consiliul director al ARB prin vicepreşedinţii Sergiu Manea şi respectiv Petre Bunescu. În aceaşi timp, Raiffeisen susţine la AGA ARB de săptămâna aceasta candidatura vicepreşedintelui Vladimir Kalinov pentru unul dintre cele trei locuri de membru în consiliul director pentru care vor fi organizate alegeri. De altfel, până în 2012 a făcut parte din conducerea asociaţiei şi Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, însă băncile mari nu au reuşit să-şi impună punctele de vedere din interior şi cu atât mai puţin să împiedice realegerea constantă a lui Radu Gheţea în funcţia de preşedinte al ARB fără drept de apel. Ca şi în cazul poziţiei de la CEC, Gheţea s-a bucurat de sprijinul BNR în postura de preşedinte al ARB, fiind preferat ca interlocutor reprezentant al industriei.

Gheţea a fost reales ultimă dată în mai 2012, iar actualul mandat îi expiră în primăvara anului viitor, fără a mai avea dreptul să candideze conform limitării numărului de mandate introduse cu chiu cu vai în 2011 în statutul asociaţiei.

Steven van Groningen şi Răsvan Radu sunt principalii şefi de bănci mari care în ultimii ani şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de eficienţa activităţii ARB, precum şi faţă de maniera în care asociaţia susţine interesele industriei în relaţia cu diferitele autorităţi, cu legiuitorii sau cu consumatorii de servicii financiare. Totuşi, ei nu au reuşit să coaguleze un curent de opinie suficient de puternic la nivelul breslei pentru a putea impune o schimbare decisivă la ARB.

Tot ce s-a reuşit a fost înfiinţarea în 2011 a postului de preşedinte executiv al asociaţiei conceput ca un nou vector de reprezentare şi comunicare, funcţia fiind destinată unui bancher care să nu fie angajat al uneia dintre băncile din sistem pentru asigurarea premisei de independenţă în raport cu interesele industriei în ansamblu. Deşi intenţia susţinătorilor acestei schimbări era diminuarea vizibilităţii şi a influenţei lui Gheţea, rezultatul a fost departe de ce se dorise: postul a fost ocupat de Florin Dănescu, fost preşedinte al RIB, un bancher tânăr dar cvasinecunoscut, care nu a ieşit nici cu un pas din umbra lui Radu Gheţea care a fost perceput în continuare drept „adevăratul preşedinte „ al ARB şi care a continuat să vorbească în numele industriei în timp ce Dănescu s-a limitat la comunicări formale sau la reacţii din categoria „no comment“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.04.2014