1,5 miliarde de lei, oportunităţi de afaceri în domeniul cercetării

Autor: Ştefan Deaconu - avocat partener, Leaua&Asociaţii 09.04.2014

Cercetarea şi în special cercetarea aplicată este unul dintre domeniile cele mai slab finanţate în ultimii ani în România. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care economiile devin din ce în ce mai globale, punând accentul pe inovare ca principal motor al dezvoltării economice.

De asemenea, criteriile de clasificare a universităţilor la nivel mondial iau în calcul tot mai mult cercetarea şi inovarea. Recent, mi-a atras atenţia publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 94 din 28 martie 2014 a unui nou pachet legislativ privind regimul juridic aplicabil achiziţiilor publice şi concesiunilor la nivelul statelor membre ale UE.

Este vorba de: Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice, Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune şi Directiva 2014/25/UE privind achiziţiile efectuate de entităţile care activează în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale. Noile reglementări cadru vor intra în vigoare la data de 17 aprilie 2014, iar statele membre vor avea la dispoziţie un termen de 2 ani pentru a le transpune în legislaţia naţională (până la data de 18 aprilie 2016).

Cum pot sprijini astfel de reglementări întreprinzătorii români? Simplu. Prin dezvoltarea de proiecte în domeniul cercetării şi inovării în parteneriat cu institute de cercetare sau universităţi. Esenţa noilor reglementări este exact cercetarea şi inovarea. Toate cele 3 Directive pun accentul pe achiziţionarea de bunuri şi servicii care pun în valoare cercetarea şi inovarea deoarece cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost incluse în strategia <<Europa 2020>> pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Pentru stimularea achiziţiilor inovatoare, noile reglementări introduc o nouă procedură, "Parteneriatul pentru inovare". În cadrul acestui parteneriat, autoritatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulţi parteneri care derulează separat activităţi de cercetare şi dezvoltare.

Şi aceasta pentru că achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în acelaşi timp de provocările majore ale societăţii. Aceasta contribuie la obţinerea celui mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, sociale şi de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii inovatoare şi promovarea unei creşteri economice sustenabile. În aceste condiţii, are România o strategie de atragere a fondurilor europene în exerciţiul bugetar 2014-2010 bazată pe cercetare şi inovare?

Recent, ministrul delegat pentru învăţământ superior anunţa că domeniile strategice în care vor fi investiţi banii din cercetare până în anul 2020 sunt: IT, energie, mediu, ecotehnologii şi sănătate. Dar nu sunt îndeajuns doar promisiunile. Este necesar susţinerea financiară a acelor proiecte de cercetare care au aplicare practică. Deocamdată sunt puţine proiectele de acest gen. Ne mândrim cu proiectele Institutului de Fizică de la Măgurele, dar acest gen de proiecte trebuie replicate la nivelul întregii ţări pentru că Europa se îndreaptă către o altă direcţie. Cea a cercetării aplicate.

În cadrul bugetului pe anul 2014 al Ministerului educaţiei şi cercetării, aproximativ 1,5 miliarde lei au fost alocaţi pentru cercetarea aplicata din care cam o treime au fost alocaţi cercetării de pe platforma de la Măgurele. Este un început promiţător. Astfel de proiecte de cercetare aplicată trebuie încurajate, iar universităţile pot constitui o resursă importantă în realizarea unor parteneriate între universităţi şi mediul privat. Proiectele viabile din punct de vedere economic merită susţinute financiar. Altfel, vom fi puşi în situaţia de a achiziţiona pe viitor numai servicii şi produse ale altor state.

Prof. univ. dr. Ştefan Deaconu este partener la casa de avocatură Leaua&Asociaţii