România este la acelaşi nivel cu restul lumii la dezvoltarea tehnologiei, dar este foarte greu de inovat aici

Ziarul Financiar 10.04.2014
  • Dispozitivele mobile vor fi folosite şi pe post de portofel şi pe post de act de identificare

  • Piaţa aplicaţiilor mobile creşte ca urmare a tehnologiilor care permit accesul rapid la internet mobil

  • În România internetul mobil merge mai bine chiar şi decât în Silicon Valley

  • Peste trei ani, Vodafone s-ar putea să fie mai bancă decât jumătate din băncile din România

  • Tehnologiile din industria telecom ajută companiile din alte industrii să ajungă mai uşor la clienţi



ZF a reunit ieri, în prima zi a celei de-a treia ediţii a conferinţei „ZF Mobilio ‘14“, organizată în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Vodafone, certSign şi avocaţii de la Schoenherr şi Asociaţii, atât producători de gadgeturi, cât şi dezvoltatori de aplicaţii pentru aceştia şi furnizori de servicii telecom. Invitaţii au discutat despre viitorul telefonului mobil într-o societate tot mai digitalizată, despre poziţia României în lumea informaţiei şi despre oportunităţile pe care le găsesc aici, dar şi greutăţile de care se lovesc aici cei care vor să facă un business în era internetului de mare viteză. Ce au spus toţi participanţii la conferinţă puteţi citi pe www.zfcorporate.ro.

 

Dispozitivele mobile vor fi folosite şi pe post de portofel şi pe post de act de identificare. La nivelul consumatorilor, piaţa începe să consume din ce în ce mai mult internet mobil, cu efecte directe în dezvoltarea de aplicaţii de mobil. Securitatea e o zonă foarte fierbinte dar din păcate rămâne doar la stadiul de subiect foarte fierbinte. Utilizatorul trebuie educat. Internetul e un mediu în care nu poţi impune anumite reguli, dar e foarte important ca acesta să cunoască riscurile la care se expune. În sistemul bancar am pus la punct un sistem de certificate digitale pentru autentificarea utilizatorilor. Transmiterea de documente securizate inclusiv de pe mobil – jucătorii într-o zonă puternic concurenţială tratează cu din ce în ce mai mare atenţie partea asta de securitate a datelor. Este şi zona asta de spionaj industrial. Ştiind că pe concurenţă o interesează ce fac eu, ar fi de bun simţ să mă protejez. Ceererea în general vine de la business şi de la top management. Securitatea e deja unul dintre lucrurile legate foarte strâns de business.

În momentul de faţă este o luptă accerbă pentru o cotă de piaţă cât mai mare pe piaţa plăţilor mobile, luptă dusă de operatorii de telefonie mobilă şi de bănci. În măsura în care iniţiativele rămân fragmentate şi fiecare bancă sau fiecare operator caută să se diferenţieze, lupta de poziţionare se va finaliza, iar în doi-trei ani vom avea soluţii câştigătoare. Una dintre barierele pe care le au cardurile este faptul că utilizatorii nu pot vedea pe acea bucată de plastic câţi bani mai au. Pe M-Pesa, de exemplu, primeşti după fiecare tranzacţie un sms cu soldul. Telefonul mobil va deveni un instrument de plată, iar transferul de bani va fi una din aceste plăţi. Creşterea de 35% pe date mobile are în spate o creştere de 50-60% pe smartphone. Marea majoritatea a smartphone-urilor folosesc date. Pentru 2014 estimez o creştere semnificativă în penetrarea smartphone-urilor şi a tabletelor. Smartphone-urile sunt deja majoritare pentru noi. De câteva luni bune vindem mai multe smartphone-uri decât telefoane simple.

Piaţa aplicaţiilor mobile creşte ca urmare a tehnologiilor care permit accesul rapid la internet mobil precum 4G şi 4G+. La Cosmote avem creştere 150% faţă de anul anterior, datorită ofertelor free cu trafic nelimitat de date pentru mobil. Acasă utilizez Wi-Fi pentru că e o bandă stabilă şi o accesibilitate mai mare. Când angajatul e în afara biroului şi are nevoie de acces la date şi la clienţi, acest lucru se poate întâmpla utilizând tehnologia mobilă. Ne aşteptăm la o creştere a vânzărilor de smartphone-uri, ajungând la 80% din totalul terminalelor vândute. O creştere a consumului de date mobile, rezidenţial creştere a numărului de aplicaţii mobile, la companii creştere a adopţiei de aplicaţii mobile cloud. La nivel global, 35% din datele globale vor fi în cloud până în 2016.

România e la acelaşi nivel cu restul lumii din punctul de vedere al dezvoltării tehnologiei şi poate profita de acest lucru. Nu e o chestiune de buget, având în vedere că mobilul e o oportunitate ca România să epateze. Nu e o piaţă foarte avansată, dar abordarea e foarte avansată şi foarte open-minded.

Pentru dezvoltatori este important să ştie cui vând aplicaţiile, către magazinul de aplicaţii, adică o altă companie sau direct către clienţi. De multe ori, contractele sunt făcute într-un anumit fel, fluxul logistic e conceput într-un anumit fel, şi se poate crea o anumită confuzie. De la vânzarea către un alt busines, mă trezesc că vând direct consumatorului. Apoi vine ANAF şi vezi că nu vinzi către alte societăţi, ci către consumatori, şi cere 24% pe cifra de afaceri. E o problemă de evitat.

Pentru a vedea dacă vinzi direct clientului sau unui intermediar, unul dintre indicatori este când furnizorul e indicat în mod expres în facturile dintre intermediari şi în factura emisă consumatorului. Al doilea criteriu este când e furnizorul şi nu intermediarul colectează preţul de la consumator şi autorizează livrarea. Alte criterii sunt când furnizorul şi nu intermediarul stabileşte condiţiile vânzării, sau dacă dezvoltatorul deţine sau gestionează platforma de livrare a aplicaţiei.

Cred că devoltatorii români sunt importanţi, ei dezvoltă foarte mult pentru afară. Sunt foarte multe companii care au sediul în alte ţări, dar dezvoltă în România. Tinerii ar trebui să aibă curaj, să dezvolte şi să exporte în afară. Pentru anul acesta ne aşteptăm la dublarea afacerilor.

Nu ne gândim niciodată la piaţa din România atunci când dezvoltăm o aplicaţie, ci gândim la nivel global. Există businessuri care trebuie să se adreseze local, însă veniturile mari vin dacă te adresezi global. Vânzările în România reprezintă sub 0,1% din totalul veniturilor noastre.

Cel mai mare dispozitiv mobil care va exista este maşina, iar Google lucrează acum la un Android car care va permite utilizatorilor să folosească conectivitatea în siguranţă pe drumuri. Comenzile vocale vor fi principalul atu. Proiecţiile pe display şi comenzile pe volan vor înlocui instrumentele clasice. În momentul acesta avem ca parteneri Audi, GM, Honda, Hyundai, iar pe cipuri nVidia. La nivel global avem deja un miliard de activări de Android şi vrem să aducem cât mai repede încă un miliard. Vorbim de numai 20% din populaţia globală conectată la internet, ceea ce înseamnă un potenţial uriaş. Pe zona de tablete stăm mai bine. Anul trecut aveam 20%-30%, acum suntem la 50% din tablete, global, cu Android. România e într-o poziţie foarte bună, avem o infrastructură bine pusă la punct din perspectiva smartphone-urilor, avem toate premisele să continuăm să inovăm şi în România în zona de mobilitate.

România are mulţi dezvoltatori de aplicaţii pentru sistemul de operare Android, dar aceştia nu pot încasa bani de la Google. La Google Play poţi plăti pentru aplicaţii, dar nu poţi primi bani. Noi am deschis o companie în Anglia, încasăm acolo şi plătim taxe acolo. România, faţă de Ungaria, este o piaţă mai atractivă, pentru că aici sunt mai mulţi developeri.

Tehnologia e deja la un nivel la care ne permitem să facem foarte multe lucruri. Să faci inovaţie e foarte greu în România. Partea cea mai importantă, unde vom avea fenomenele cele mai mari va fi în zona de business. Peste trei ani, Vodafone s-ar putea să fie mai bancă decât jumătate din băncile din România. Ce va fi relevant anul acesta va fi o creştere a numărului de start-up-uri în zona de mobile. Creşterile sunt totuşi timide dacă ne gândim la nivel de infrastructură, potenţial de piaţă şi calitatea personalului. Toate proiectele de succes au cicluri de dezvoltare foarte scurte. În marile companii, să lansezi ceva pe piaţă îţi ia un an-doi.

Tehnologiile din industria telecom ajută companiile din alte industrii să ajungă mai uşor la clienţi. Avem în prezent 100.000 de descărcări pentru aplicaţia MyEnel. Am pornit practic de la zona în care avem relaţii cu clienţii doar în centre şi am ajuns acum la foarte multe canale de contact care sunt într-un continuu progres. Cea mai nouă dezvoltare care va ajuta clienţii în consumul de energie este smart meter-ul – contor care transformă informaţii din sistemul analogic în sistem digital peste care transpunem comunicaţiile. Practic se va şti în timp real ce consum are clientul şi ce probleme sunt în reţea. În această direcţie, Enel a început investiţiile şi până în 2017 vom avea instalate în cele 3 zone – Dobrogea, Muntenia şi  Banat – un milion de smart metere.

Piaţa de taximetrie s-a schimbat. O aplicaţie de taxi a devenit o aplicaţie utilitară pe smartphone. Ne aşteptăm ca o bună parte din cei care îşi cumpără smartphone să devină şi clienţii noştri. Ne uităm cu interes şi la alte pieţe. Un milion de smartphone-uri în plus sunt un milion de potenţiali clienţi pentru noi. Businessul nostru este local. Practic avem un model de business freemium, iar monetizarea este indirectă, prin terţi – şoferi. Noi nu facem colectare prin app store-uri, suntem degrevaţi de a da 30% din vânzări către Google. Plăţile se fac prin SMS. Într-o lună de zile se fac peste 100.000 de comenzi prin aplicaţia Clever Taxi.

În România internetul mobil merge mai bine decât în alte locuri din lume, merge mai bine chiar şi decât în Silicon Valley. Există o piaţă serioasă care nu mai poate fi abordată doar cu soluţii generaliste. Vom avea din ce în ce mai mult online nişat. Pe lângă retaileri mari vor fi retaileri specializaţi cu piaţă serioasă. Cele mai folosite aplicaţii în rândul tinerilor sunt WhatsApp, Facebook e puţin în declin acum, şi se folosesc şi aplicaţiile de video. Am mai observat o uşurinţă foarte mare la copii de a folosi orice fel de dispozitive.

Noile licenţe de utilizare a spectrului vor duce la introducerea de noi tehnologii, o acoperire mai bună şi viteze mai mari de transfer al datelor, iar concurenţa se va intensifica pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă ca urmare a reducerii tarifelor de interconectare. Piaţa românească este foarte matură, extrem de competitivă, ceea ce a pus presiune pe toţi operatorii să fie foarte dinamici în a oferi servicii de calitate, la preţuri din ce în ce mai competitive. La calitate suntem în top, iar la costuri eram undeva pe locul doi la cele mai mici preţuri, după una din ţările baltice.
 

Lista invitaţilor de astăzi ai ZF Mobilio ‘14

9.40-10.00:  Alexandru-Răzvan Cotovelea, ministrul pentru societatea informaţională

10.00-11.30: Sesiunea 1, cu tema „Antreprenoriat digital. New wave”

12.00-13.30: Sesiunea 2, cu tema „Mobile Retail: One Stop Shop”

14.30-16.00: Sesiunea 3, cu tema „Milioane de echipamente smart pe piaţă - de la TV-uri până la tablete şi telefoane. Ce impact au asupra diferitelor segmente de piaţă?

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.04.2014