Orban, pavăza “dictatorială” a UE contra ascensiunii extremismului de dreapta?

Autor: Bogdan Cojocaru 11.04.2014

După victoria zdrobitoare a partidului său din alegerile parlamentare, premierul Viktor Orban a descris Ungaria ca fiind „cea mai unită naţiune din Europa”. În realitate, Ungaria ar putea fi descrisă ca singura dictatură din Uniunea Europeană, acceptată de Bruxelles pentru că este necesară, scrie Bloomberg.

Orban are multe în comun cu Vladimir Putin al Rusiei şi cu Recep Tayyip Erdogan al Turciei. Premierul ungar a forţat modificarea constituţiei scoţând în afara legii căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi proclamând creştinismul ca piatra de temelie a statalităţii Ungariei. El a atâţat flăcările naţionalismului unguresc eliberând paşapoarte etnicilor maghiari care locuiesc în statele vecine şi, într-un discurs recent, menţionând oraşe din România şi Serbia cu numele lor unguresc. Orban este generos cu oamenii de afaceri care-i sunt prieteni şi are o sensibilitate pentru proiecte mari şi ciudate de infrastructură, precum stadionul de fotbal construit lângă locuinţa sa de vară în care ar încăpea de două ori locuitorii satului din apropiere.

Un orator public de excepţie, Orban îi inspiră pe alegători făcându-i să simtă că guvernarea sa are efecte pozitive asupra vieţii lor de zi cu zi. Nu cu mult timp înaintea alegerilor, Orban a redus tarifele la utilităţi şi a introdus impozitul unic pe venit de 16%, unul dintre cele mai mici din UE. Budapesta, unde premierul nu este atât de popular ca în alte părţi ale ţării – la fel cum Moscova are sentimente contradictorii legat de Putin, iar Istanbul este întotdeauna pregătit să mărşăluiască împotriva lui Erdogan – a primit cea de-a patra linie de metrou pe 28 martie, cu mai puţin de 10 zile înaintea alegerilor.

Ceea ce-l diferenţiază pe Orban de Putin şi de Erdogan este că el îşi aplică magia chiar sub nasurile birocraţilor de la Bruxelles şi ale politicienilor închişi ai vechii Europe. El este dovada vie că statutul de membru al UE nu este un antidot eficient pentru autoritarism.

Anul trecut, Peer Steinbrueck, candidatul social-democrat pentru cancelaria Germaniei a propus ca Ungaria să fie expulzată din UE deoarece a încetat să mai fie o naţiune democrată. Cancelarul Angela Merkel a răspuns că, deşi Ungaria ar trebui ghidată înapoi pe calea democraţiei, nu sunt încă motive “să fie trimisă cavaleria”. În replică, Orban a făcut o analogie cu nazismul, sigur că astfel va tulbura Berlinul: “Nemţii au mai trimis o dată cavaleria, sub forma tancurilor. Le cerem să nu le trimită din nou. Nu a fost o idee bună atunci şi nu a funcţionat”.

Pe Orban pare că îl încântă subminarea UE. Când Bruxellesul a criticat modificările constituţiei care au restricţionat publicarea reclamelor electorale doar în mijloacele de media controlate de guvern, premierul a schimbat din nou regulile stabilind că mijloacele private de media pot rula reclamele, dar gratuit. Când UE a protestat contra “taxelor de criză” pe care Orban le-a impus în 2010 mai ales pentru băncile controlate din străinătate, pentru operatorii telecom şi retaileri, Orban le-a făcut permanente.

Strategia lui electorală contrastează cu idealurile europene de justeţe. Înaintea alegerilor, parlamentul dominat de partidul de guvernământ Fidesz a modificat circumscripţiile pentru a se asigura că principalul partid de opoziţie, social-democraţii, nu pot câştiga. De asemenea, Fidesz a deţinut controlul publicităţii electorale outdoor, singura cale prin care se putea face publicitate electorală după modificările constituţionale.

Cu toate acestea UE nu va protesta pentru că Orban este garanţia că din Ungaria nu vor veni lucruri şi mai rele. Alegerile au demonstrat creşterea simţitoare a popularităţii partidului antisemit şi antiUE Jobbik. Cum valul de extremă-dreapta se înalţă înaintea alegerilor europerlamentare, Bruxellesul ar trebui să fie recunoscător unui conducător carismatic şi de un autoritarism moderat ca Orban pentru blocarea acestuia. În Europa, dispoziţia alegătorilor se modifică în moduri sinistre, făcând autoritarismul acceptabil.