Rusia este asediată pe piaţa datoriilor şi riscă să fie împinsă într-o criză financiară severă, iar Ucraina face eforturi fără speranţă să stopeze căderea liberă a grivnei

Companiile private ruseşti au pierdut accesul la pieţele de finanţare internaţionale, ceea ce ar putea forţa statul să le salveze, în timp ce fonduri şi active echivalente cu 12% din PIB au părăsit ţara în primele trei luni ale anului, aproape cât tot anul trecut.

Rusia ar putea intra într-o criză financiară severă în condiţiile în care UE şi mai ales SUA înăspresc sancţiunile contra unui stat pe care-l acuză că destabilizează Ucraina. La Kiev, autorităţile iau măsuri disperate, dar pe care unii observatori le consideră inutile, pentru a stabiliza mersul economiei.

Accesul companiilor private ruseşti la pieţele in­terna­ţionale de capital a fost blocat aproape în totalitate de la izbucnirea războiului diplomatic dintre statele occidentale şi Rusia, care a anexat Crimeea, ceea ce a provocat o criză serioasă de creditare pentru afacerile ruseşti. Acestea s-ar putea trezi în situaţia de a nu putea refinanţa fără ajutorul statului rus, scrie The Telegraph.

„Nicio datorie nu a fost rostogolită prin eurobonduri în ultimele şase săptămâni. Situaţia nu mai poate continua mult timp deoarece devine o problemă gravă“, a avertizat un director al uneia dintre cele mai mari bănci ruseşti.

El a explicat că firmele trebuie să rostogolească datorii echivalente cu 10 mi­liarde de dolari pe lună, dar nu pot face nimic în această privinţă.

„Cea mai mare vulnerabilitate a Rusiei este piaţa obligaţiunilor“

„Pieţele au reacţionat cu destulă relaxare la această situaţie, având în vedere cât de periculoasă este. Cea mai mare vulnerabilitate a Rusiei este piaţa obligaţiunilor“, a subliniat bancherul.

O analiză a Sberbank, cea mai mare bancă rusească, arată că Rusia are datorii externe de 714 miliarde de dolari, din care 427 miliarde de dolari ale companiilor, 207 mi­liarde de dolari ale băncilor şi 62 mi­liarde dolari ale structurilor de stat. Grupul de stat Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, îşi acoperă cu împrumuturi externe 90% din necesarul de finanţare. De asemenea, străinii deţin 70% din acţiunile care fluctuează liber pe piaţa de acţiuni din Rusia.

Sberbank a avertizat că înăsprirea sancţiunilor contra Rusiei ar putea aduce scăderi de până la 30% pe bursă.

Analiştii de la Danske Bank consideră că economia rusească este deja în recesiune şi că ar putea să scadă cu până la 4% dacă apar sancţiuni noi, riscând să declanşeze defaulturi şi o hemoragie de capital de anvergura celor din 2008, când sistemul bancar a intrat în criză.
 

O criză Lehman Brothers în stil rusesc

„Pentru Rusia lucrurile ar putea deveni la fel de grave cum a fost criza provocată de prăbuşirea (băncii americane de investiţii – n.r.) Lehman Brothers. De la începutul anului din ţară a ieşit deja capital de 65 mi­liarde de dolari, comparativ cu 135 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2008“, spun analiştii celei mai mari bănci daneze.

Hemoragia va continua, probabil, dacă criza ucraineană continuă. Banca Mondială a avertizat că ruşii şi investitorii ar putea scoate din ţară capital de încă 150 miliarde dolari dacă această criză se agravează. Din 2008, active de aproape 500.000 de miliarde de dolari au ieşit din Rusia, notează NBC News.

„Călcâiul lui Ahile al economiei ruseşti rămâne fuga în străinătate a capitalului în urma uricărui şoc“, explică analiştii băncii americane Goldman Sachs.

Eventualele eforturi de redresare economică ale guvernului rus vor fi îngreunate chiar de anexarea Crimeei, mai exact de plata pensiilor şi ajutoarelor promise crimeenilor în condiţiile în care fostul ministru de finanţe Aleksei Kudrin a descris masivul sistem rusesc de pensii ca fiind nesustenabil în pofida încercărilor de reformă, cred analiştii.

Pensia medie plătită în Rusia este de 250-300 de dolari pe lună. Pensiile cresc pe măsură ce vârsta celor care le primeşte creşte, iar unele grupuri, precum veteranii de război, primesc mai mult, notează CNBC.

Premierul Dmitri Medvedev a spus că majorarea pensiilor crimeenilor pentru a ajunge la nivelul celor ruseşti ar costa Rusia un miliard de dolari anul acesta.

„În condiţiile în care întregul buget de stat al Rusiei este puternic dependent de energie, iar aceste resurse sunt finite, dacă adaugi plata mai multe sute de mii de pensii atunci situaţia se înrăutăţeşte din perspectiva Kremlinului“, apreciază Matthew Rojansky, directorul Kennan Institute.

El consideră că o parte din aceste cheltuieli ar putea fi amortizate cu baza de impozitare din Crimeea, prin profiturile industriei de trasport maritim şi veniturile din turism, dacă Moscova reuşeşte să le integreze în baza de impozitare rusească.

„Dar ceea ce probabil Rusia nu va putea plăti este infrastructura nouă masivă de care va fi nevoie pentru a lega Crimeea de Rusia, noile cheltuieli cu apărarea şi, desigur, mita de care va fi nevoie inevitabil în toate tranzacţiile“, a spus Rojansky.
 

Eforturi disperate dar fără de speranţă

Cât despre Ucraina, banca centrală a avertizat că sistemul bancar va fi destabilizat şi economia va fi paralizată dacă Rusia continuă incursiunile în estul industrializat al ţării.

Un semn al problemelor gave economice prin care Ucraina trece este deprecierea monedei naţionale, grivna, de 33% de la începutul anului, cea mai rapidă din lume, scrie Bloomberg. Pentru a stopa căderea liberă banca centrală a majorat luni seara spre surprinderea tuturor dobânda de referinţă de la 6,5% la 9,5%, cea mai mare creştere de după 1998. Grivna s-a apreciat după această intervenţie, cu aproape 3% ieri, însă analiştii cred că majorarea dobânzii nu va ajuta prea mult moneda doarece investitorii sunt mai atenţi la capacitatea Ucrainei de a-şi refinanţa datoria externă decât la revenirea lor pe pieţele ucrainene, a spus Neil Azous, fondatorul firmei de cercetare financiară Stamford.

Autorităţile de la Kiev au precizat că majorarea dobânzii, prima din ultimii şase ani şi cea mai mare de când Rusia a intrat în incapacitate de plată în 1998, are ca scop stoparea declinului grivnei care  riscă să accelereze inflaţia şi să perturbe pieţele monetare. Investitorii îşi scot banii din Ucraina secătuind rezervele valutare ale ţării.

„Lupta băncii centrale este fără speranţă“, spun analiştii de la Commerzbank, argumentând că dobânzile mai mari „nu vor ajuta contra presiunilor de depreciere inevitabile“ în contextul agravării conflictului politic şi militar şi în cel care economia are în faţă o recesiune adâncă.