Cum îţi poţi plăti taxele şi impozitele din faţa calculatorului. Ce taxe şi impozite se pot plăti pe Internet

Modalităţile de plată a taxelor şi impozitelor pe Internet sunt din ce în ce mai accesibile românilor, însă aceştia preferă în continuare plata obligaţiilor fiscale prin metodele tradiţionale, care în majoritatea cazurilor implică cozi interminabile la ghişeele Fiscului. În medie, o companie pierde anual 200 de ore pentru a-şi achita povara fiscală, cu mult peste ţări dezvoltate precum Marea Britanie – 110 ore pe an sau Norvegia – 83 de ore anual, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Ce categorie de contribuabili trebuie să depună situaţiile financiare până la data de 30 aprilie

Plata obligaţiilor fiscale poate fi efectuată online prin 3 modalităţi: direct pe siteul primăriei de care contribuabilul aparţine, pe siteul www.ghiseul.ro – Sistemul National Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar, cu condiţia ca primăria aferentă să fie inregistrată în sistem sau prin Internet Banking.

Ghişeul.ro oferă posibilitatea de a plăti online cu cardul parţial sau total taxele si impozitele locale, precum şi amenzile contravenţionale, iar dovada plăţii se primeşte pe e-mail în doar câteva minute de la plata efectivă.

Alte taxe şi impozite ce pot fi achitate prin Ghiseul.ro sunt taxele pentru autorizaţii de funcţionare, taxa pentru înregistrarea de vehicule neînmatriculate, taxa pentru venituri obţinute din prestări servicii, taxa pentru cartea de identitate, dar şi taxe speciale precum taxa pe divorţ.

Conform informaţiilor existente pe Ghiseul.ro, SNEP pune la dispoziţia utilizatorilor 2 secţiuni, una de plată cu autentificare şi cealaltă fără autentificare. În niciunul dintre cazuri nu este necesară depunerea sau completarea de cereri.

Pentru secţiunea de plată fară autentificare nu sunt necesare credenţiale (nume de utilizator şi parola), însă nu este disponibilă consultarea în timp real a obligaţiilor de plată şi istoricul tranzacţiilor, astfel putând fi plătite doar taxe şi impozite al căror cuantum le este deja cunoscut contribuabililor.

Pentru secţiunea de plată cu autentificare sunt necesare credenţiale (nume de utilizator şi parolă), care se generează automat în momentul în care s-a finalizat procesul de înregistrare a primăriilor în sistem. Credenţialele sunt transmise contribuabililor în plic sigilat prin mijloace sigure de către instituţia publică.

Sistemul informatizat de plată a taxelor a luat amploare în 2011, însă anul trecut doar 7,44 milioane de lei au fost încasaţi online în toată ţara, sub 1% din totalul de 800 milioane de lei care au mers numai în conturile municipiului Bucureşti.

În prezent, sistemul Ghiseul.ro este disponibil în aproape 100 de primării din Romania, faţă de 96 la sfârşitul anului trecut, însă unele primării continuă să îşi menţină platforma proprie de plată (folosită pentru achitarea impozitelor locale) deşi procedurile sunt mai anevoioase decât în cazul SNEP. Contribuabilul are nevoie de nume de utilizator şi parolă obţinute prin completarea unor formulare de înregistrare, care trebuie depuse la Registratura Primăriei. Ulterior, contribuabilul va primi datele necesare pentru a-şi accesa contul.

Autorităţile previzionează creşteri în numărul plăţilor online, însă mai puţin de 3% din cele peste 3.000 de primării din România sunt înregistrate în sistemul ghiseul.ro.

“Procentul este extrem de scăzut. Ideea în sine este foarte bună, însă Ghiseul.ro este o treabă nefericită din cauza procedurilor absolut peste mână. Toate aceste complicaţii pot fi evitate elegant prin Internet Banking. Cei care vor să achite obligaţiile fiscale online o pot face fără Ghiseul.ro, pentru că în prezent toate băncile oferă această posibilitate”, a declarat Gabriel Sincu, director executiv în cadrul departmentului de Asistenţă Fiscală, E&Y.

În cazul achitării taxelor prin Internet Banking, contribuabilii au nevoie doar de codul IBAN al primăriei de care aparţin şi suma exactă care trebuie achitată. Astfel de informaţii pot fi accesate pe siteul sau la sediile primăriilor.

Valoarea taxelor şi impozitelor locale plătite direct cu cardul pe Internet s-a triplat în primele două luni din 2014 comparativ cu perioada similară din 2013, la 6,6 milioane de lei, potrivit datelor raportate de bancile membre Visa Europe din România.

În ciuda faptului că din ce în ce mai mulţi români aleg să îşi achite dările online, mai ales în perioada aglomerată a anului, o mare parte din cetăţeni continuă sa fie reticenţi pe motive de securitate, de teama comisioanelor sau pentru că nu au educaţia necesară.

“Contribuabilii preferă să stea la cozi din acelaşi motiv pentru care cardurile sunt folosite în România doar pentru retragerea de numerar. Există o lipsă a educaţiei în ceea ce priveşte metodele moderne de plată”, a declarat Gabriel Sincu.

Cele mai importante impozite plătite de o persoană fizică din România sunt impozitele pe proprietate (teren, clădiri si maşină), iar în cazul persoanelor care obţin venituri din alte surse decât contractele de munca, contribuabilul este nevoit să achite înca 3 impozite – impozitul pe venit, contribuţia la sistemul de pensii şi CASS. Dintre acestea, impozitele pe proprietate merg către bugetul local, în timp ce CASS, impozitul pe venit şi contribuţiile la sistemul de pensii sunt încasate pentru bugetul de stat.

“Numărul de taxe plătite diferă în funcţie de activităţile pe persoană fizică. Dacă un ţăran are cazane de ţuica şi rachiu folosite pentru consum propriu, el este nevoit să plătească acciză”, a spus Sincu.

Anual 7 milioane de romani stau la cozile Fiscului, în special în primele luni ale anului, pentru a putea beneficia de reducerea de 10%, aplicată pentru achitarea dărilor înainte de 31 martie, potrivit informaţiilor publicate de Visa Europe.

Nici companiile nu sunt favorizate de sistemul fiscal românesc. Numărul de taxe si contribuţii şi plăţile aferente acestora continuă să fie mare in Romania. O companie face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi contribuţiilor, de trei ori mai multe faţă de media UE, în special sub forma contribuţiilor sociale (12), a TVA-ului (12) şi a impozitului pe profit (4), conform raportului publicat de Banca Mondială.

“Deşi introdus pentru a creşte gradul de colectare, unii români stau încă la cozi fie pentru că nu sunt suficient de informaţi cu privire la posibilitatea efectuării plăţilor online, fie nu beneficiază de educaţia necesară, nefiind familiarizaţi cu calculatorul, Internetul şi cu atât mai puţin cu plăţile online. Gânditi-vă, de exemplu, la majoritatea persoanelor în vârstă”, a declarat Dan Armeanu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE, Bucureşti.

Bucureştenii si mureşenii sunt lideri în ceea ce priveşte taxele plătite pe Internet (o treime din dările achitate pe Internet în Romania au provenit din Bucureşti) conform datelor raportate de bancile membre Visa Europe din România, însă numărul total de persoane care au apelat la aceasta variantă este extrem de redus – în lunile august-octombrie ale anului trecut, doar 156 din cei peste 225.000 de cetăteni ai sectorului 1 din Bucuresti şi-au achitat taxele online.

“Sunt necesare eforturi suplimentare, astfel încât să ne asiguram că sistemul de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul să devină complet operaţional şi să îşi demonstreze utilitatea pentru toate părţile implicate”, a declarat Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

Autorităţile par să fi înţeles acest lucru şi încearcă să ia măsuri: Ministerul pentru Societatea Informaţională vrea să permită şi firmelor să achite, prin ghiseul.ro, taxele şi impozitele şi să introducă modalitatea de plată direct de pe telefonul mobil, serviciu disponibil în prezent doar pentru persoane fizice.

Propunerea a fost discutată vineri, 28 martie, în cadrul unei întâlniri la care au luat parte ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotelea, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu şi preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

“Este foarte bine ca autorităţile vin cu astfel de propuneri, pentru că persoanele fizice sunt destul de conştiincioase când vine vorba de impozitul personal. La firme sunt probleme, însa mă îndoiesc că multe dintre ele vor face apel la un astfel de sistem. Ghiseul.ro nu va duce la o creştere a eficienţei în colectare, este nevoie de restructurarea sistemului de administrare fiscală. Dovada cea mai clară este la vecinii de peste Dunare, care au făcut acest lucru, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, a spus Sincu.

România se află pe poziţia 134 în clasamentul PayingTaxes 2014, potrivit unui raport realizat de Banca Mondială şi compania de consultanţă şi audit PwC, în creştere cu 2 poziţii faţă de anul precedent.

Gradul de eficienţă al taxării în anul 2012 a fost, în cazul impozitului pe profit de 21%, al TVA de 57%, al CAS de 65%, iar în cazul impozitului pe venit de 88%, datorită stopajului la sursă (tehnica fiscală conform căreia nu se achită niciun venit până nu se calculează şi se reţin obligaţiile fiscale), potrivit raportului întocmit de Consiliul Fiscal.

Sincu consideră că pregătirea necorespunzătoare a autorităţilor responsabile contribuie la un grad scăzut al colectării. “În mod ideal ar trebui să existe cât mai puţină interacţiune între contribuabil şi inspectorul fiscal. Este foarte trist că în Romania trebuie să mergem să îi arătam inspectorului negru pe alb ce are de făcut”.

Profesorul Dan Armean consideră că există 3 modalităţi simple pentru a crea spaţiu fiscal fără ca povara să fie suportată de plătitorul de taxe şi impozite.

“O primă modalitate ar putea consta în reducerea evaziunii fiscale, care în prezent este 14% din PIB. Dacă reuşim să recuperăm a 14-a parte din evaziunea fiscală, putem crea un spaţiu fiscal suficient de mare pentru reducerea unui impozit important. În plus, este necesară îmbunătăţirea gradului de colectare şi implicit a eficienţei sectorului public – ponderea veniturilor bugetare în PIB a fost mai mică în 2013, când am avut una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, comparativ cu anul 2009, când s-a înregistrat scădere economică. Nu în ultimul rând, este nevoie de eficientizarea banului public – diminuarea sau eliminarea risipei”.
.