Veniturile bugetare au crescut cu 4% faţă de T1 2013. Preşedintele Traian Băsescu spune că sunt cu 1,6 miliarde de lei sub program

Veniturile bugetare, unul dintre cei mai urmăriţi indicatori, au înregistrat în primul trimestru o creştere de aproape 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 48,8 mld. lei, însă au fost cu 1,6 mld. lei sub nivelul prognozat de Guvern.

După o creştere de 10% în ianuarie, veniturile au frânat puternic în februarie, revenind în teritoriul negativ, pentru ca în martie creşterea să fie de doar 3% faţă de aceeaşi lună din 2013. Deşi pe ansamblul primelor trei luni încasările bugetare au depăşit cu 4% nivelul de anul trecut, au rămas sub nivelul estimat pentru această perioadă.

Dacă gradul de colectare a veniturilor bugetare nu se va îm­bu­nătăţi şi încasările vor rămâne sub program, Executivul va fi pus în situaţia de a face în a doua jumătate a anului o rectificare bugetară negativă. În ultimii ani guvernele au prognozat încasări mult mai mari comparativ cu veniturile din anul precedent, fiind nevoite să le ajusteze apoi la rectificare. Guvernul a mizat  pe creşterea veniturilor cu 3,6% faţă de nivelul programat iniţial pentru 2013 şi cu circa 5% peste nivelul încasărilor stabilit după a doua rectificare de anul trecut.

Pe primele trei luni ale anului neîncasările la bugetul de stat au fost de 1,6 mld. lei, iar pentru aprilie se prefigurează o creştere cu încă 500 mil. lei, a declarat preşedintele Traian Băsescu, aducând în discuţie supraestimarea veniturilor când a fost construit bugetul anului 2014. „Deci putem spune că luna aprilie ne găseşte cu neîncasări de 2,1 mld. lei la bugetul de stat. În condiţiile acestea, singura instituţie blamată a fost ANAF-ul. Nu pot însă să nu privesc la faptul că ANAF-ul a realizat încasări mai mari decât anul trecut cu circa 4%, şi atunci îţi pui întrebarea: unde este partea de necorelare în bugetul de stat? Şi, evident, ea este în umflarea artificială a veniturilor, în cele 17 miliarde exagerat adăugate la venitul bugetului de stat faţă de anul trecut. Deci, ANAF-ul nu este o soluţie, pentru că el are o creştere de în­casări, ci soluţia este, aşa cum începusem să vă spun, crearea de locuri de muncă.“

Semnale nefavorabile au venit în primul trimestru de la TVA, a doua sursă de venituri ca importanţă la bugetul consolidat, unde s-a înregistrat un declin al în­casărilor de 0,5% comparativ cu intervalul ianuarie-martie 2013, la 12 mld. lei. Pe de altă parte, sumele colectate din accize au urcat cu 14% comparativ cu primul trimestru de anul trecut, până la 5,2 mld. lei. Din contribuţii de asigurări au ajuns la buget 13,8 mld. lei, cu 4,4% peste nivelul din T1 2013.

Încasările din impozitul pe profit au crescut în primele trei luni cu 8,1%, la 3,1 mld. lei, în timp ce sumele adunate la buget din impozitul pe venit au fost în scădere, coborând cu 3,5%, la 5,6 mld. lei.

Ministerul Finanţelor a reuşit în primul trimestru să ajusteze deficitul bugetar la 0,14% din PIB, faţă de 0,67% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent şi 0,46% din PIB la sfâşitul lunii februarie.

Ministrul bugetului Liviu Voinea a dat asigurări că deficitul bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului ne asigură încadrarea în ţintele agreate cu organismele financiare internaţionale. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar din acest an la 2,2% din PIB.

„La sfârşitul trimestrului I din 2014 se înregistrează un sold primar pozitiv 0,23% din PIB faţă de un sold primar negativ de 0,18% din PIB aferent trimestrului I 2013 (soldul primar al bugetului general consolidat reprezintă soldul bugetului general consolidat din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice)î, susţine Voinea.

Reducerea deficitului a fost influenţată şi de diminuarea cheltuielilor bugetare cu 2,9% faţă de perioada ianuarie-martie.

Se remarcă diminuarea puternică a cheltuielilor de capital (investiţii), cu 48,5%, la 1,8 mld. lei. Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 3,3 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB.

Şi cheltuielile cu dobânzile s-au redus semnificativ, cu 20,4%, până la 2,4 mld. lei, în condiţiile scăderii randamentelor la titlurile de stat.

Creşteri au fost înregistrate la cheltuielie de personal (+2,6%), urmare a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi a plăţii drepturilor aferente uniformelor şi echipamentelor obligatorii pentru personalul din sectorul ordine publică. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 4% comparativ cu primul trimestru din 2013.