Vise cu 2.440 km de autostradă până în 2020, după ce guvernele din ultimii 14 ani au construit doar 540 km. Ce au promis şi ce au realizat guvernele
Cele mai recente planuri pentru România în materie de autostrăzi arată că reţeaua locală va înflori până în 2020, când 2.440 de kilometri de şosele rapide ar trebui să unească regiunile istorice ale ţării, traversând de şase ori Carpaţii.
Cât de fezabile sunt planurile actualilor guvernanţi şi ce ne arată istoria recentă?
La aproape 25 de ani de la Revoluţie, România are 645 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care în 1989 cea mai mare parte a autostrăzii Bucureşti - Piteşti era deja funcţională. Pe hârtia programelor de guvernare şi în hărţile Companiei de Drumuri, autostrăzile au fost în permanenţă o prioritate, dar materializarea lor s-a împotmolit în lipsa de finanţare, şpăgi neachitate, dispute politice şi schimbări radicale de priorităţi de la un ministru la altul.
Astfel s-a ajuns în situaţia în care Bucureştiul nu este legat nici acum de vestul Europei printr-o autostradă, deşi investitorii reclamă această subdezvoltare cu fiecare ocazie, iar politicienii, din vorbe, le dau dreptate.
Cu toate acestea, România nu a avut până acum niciun masterplan de transport, un document care să indice, în funcţie de valorile de trafic înregistrate şi nu în funcţie de dorinţele politice, rutele care ar trebui să devină prioritare.
Autostrada Bucureşti-Braşov, proiect la care în următoarele luni ar trebui să înceapă lucrările pe tronsonul Comarnic-Braşov, era considerată o prioritate şi în 2000, la începutul guvernării lui Adrian Năstase, prim-ministru condamnat penal în două dosare pentru luare de mită şi şantaj. 14 ani mai târziu, din acest proiect este dat în folosinţă doar tronsonul dintre centura Capitalei şi Ploieşti, circa un sfert din autostradă, şi nici acesta nu este complet funcţional, în condiţiile în care majoritatea ieşirilor intermediare nu sunt amenajate şi nu există benzinării sau parcări pe acest lot.
Din mandatul lui Adrian Năstase, între 2000 şi 2004, am rămas totuşi cu 105 kilometri de autostradă, de două ori mai mulţi decât cei construiţi între 2004 şi 2008, ani în care economia „duduia“ sub conducerea guvernului Tăriceanu.
În acea perioadă, aderarea la Uniunea Europeană a „cristalizat“ ideea că România trebuie să continue coridorul IV paneuropean de la Nădlac până la Constanţa, fiind alocate fonduri comunitare în acest sens, dar procedurile de atragere a acestor bani s-au derulat greoi, iar la doi ani de la semnarea pactului de aderare a venit criza cu măsuri de austeritate şi reduceri de investiţii.
