Salarii cu un sfert mai scăzute decât în restul ţării şi şomaj cu trei procente peste media naţională. Spitalul, din nou cel mai mare angajator
Buzăul este cel de-al treilea judeţ analizat consecutiv de ZF unde spitalul judeţean de urgenţă, adică o instituţie controlată de stat, are cei mai mulţi angajaţi, detronând astfel cele 14 companii private aflate în topul celor mai mari 20 de angajatori.
Industria serviciilor medicale concurează cu industria textilă şi cu cea de mase plastice: trei spitale de stat se luptă cu trei producători de textile şi cu alţi trei producători de mase plastice pe aceleaşi câteva zeci de mii de angajaţi cu experienţă pe piaţa muncii.
Deşi cei mai mulţi dintre angajatorii de top din Buzău sunt companii private, salariul mediu al angajaţilor din Buzău, de 1.370 de lei net, este cu un sfert mai mic decât cel de la nivelul întregii economii, iar şomajul depăşeşte 8,6%, cu circa trei procente în plus faţă de media naţională, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Salariul mic al buzoienilor în comparaţie cu venitul mediu pe economie al angajaţilor români poate fi şi o cauză a tipului de nucleu de business care s-a format de-a lungul timpului în judeţ.
Cei mai mari angajatori sunt, de fapt, fabrici de textile (London Fashion, Martelli Europe, Industria Filati), de mase plastice (Romcarbon, GreenFiber, LivinJumbo), de panificaţie (Boromir), procesatori de carne (Aaylex-CocoRico), instituţii publice, producători de mobilier sau de băuturi alcoolice (Ursus Breweries), unde, statistic, mâna de lucru este plătită substanţial mai puţin decât în domeniul IT sau cel financiar, spre exemplu.
În Buzău sunt doar aproximativ 79.000 de salariaţi la o populaţie totală de peste 451.000 de persoane, ceea ce înseamnă că doar 17,5% din locuitori susţin şomerii, pensionarii şi copiii din judeţ, faţă de ponderea de 21,5% a salariaţilor în numărul total de locuitori de la nivel naţional.
Şomajul mare, dar şi concentraţia ridicată de angajatori importanţi din oraşul Buzău au făcut ca în ultimii ani peste 10.000 de persoane, cei mai mulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 44 de ani, să îşi caute un loc de muncă în afara graniţelor. Majoritatea s-au îndreptat către Italia (peste 4.100), Spania (aproape 3.200), Cipru şi Franţa, potrivit datelor de la recensământul din 2011, pe baza centralizării chestionarelor care, potrivit INS, reprezintă doar o treime din numărul real de români care au plecat la muncă în străinătate.
