Franţa, Germania, BCE şi CE sunt acuzate că au şantajat Irlanda să accepte programul de bailout şi că au urmărit în primul rând interesele băncilor

Autor: Liviu Popescu 09.05.2014
Instituţiile europene au folosit acţiuni de „intimidare“ asupra Irlandei şi au ameninţat ţara cu excluderea din zona euro pentru a o forţa să accepte programul de bailout al creditorilor internaţionali, susţine Phillipe Legrain, un fost consilier economic al preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso, scrie EUobserver.

Acesta a acuzat Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană că au ajutat Franţa şi Germania să facă presiuni ca plătitorii de taxe irlandezi să fie singurii care să suporte datoriile de 64 miliarde de euro acumulate de băncile irlandeze, o acţiune pe care fostul consilier a descris-o ca fiind „nedreaptă şi insuportabilă“.

„A fost o greşeală din partea fostului guvern să garanteze toate datoriile adunate de băncile irlandeze, dar a fost scandaloasă ameninţarea cu excluderea Irlandei din zona euro dacă guvernul nu va merge mai departe cu angajamentul acesta ridicol“, a spus Legrain într-un interviu acordat postului irlandez de televiziune RTE.

Între 2011 şi februarie 2014, Legrain a fost unul dintre membrii de top ai Biroului de Consilieri de Politică Europeană, care îi oferă lui Barroso servicii de consiliere economică.  „Cred că acţiunile de intimidare au venit de la Germania întrucât băncile germane aveau expunerea cea mai mare la Irlanda şi de la Comisia Europeană care s-a apropiat de Germania, şi de la Jean Claude Trichet (pe atunci preşedintele BCE – n.red.), care a căutat să protejeze interesele băncilor franceze. Prin urmare, instituţiile europene au pus interesele acestor bănci înaintea celor ale cetăţenilor irlandezi“, a adăugat Legrain.

Acesta consideră că guvernul irlandez ar fi putut face faţă măsurilor dure cerute de Bruxelles şi Frankfurt.

 „Oficialităţile irlandeze ar fi trebuit să recunoască că este nedrept şi insuportabil ca plătitorii de taxe irlandezi să suporte în totalitate datoriile băncilor din Irlanda, având în vedere că majoritatea acestora erau către bănci străine şi deci era logic ca aceste bănci să suporte pierderi“, a adăugat acesta. El a precizat că BCE nu ar fi insistat cu ameninţarea excluderii Irlandei din zona euro deoarece „lăsarea Irlandei fără euro ar fi fost văzută ca abuz de putere şi ar fi provocat destrămarea zonei euro“.

Când sectorul bancar irlandez s-a prăbuşit lăsând în seama contribuabililor responsabi­litatea pentru datoriile de miliarde de euro ale băncilor, majoritatea acumulate pe fondul unui boom imobiliar nesustenabil, deficitul bugetar al ţării a sărit la 35% din PIB, nivel atins în toamna anului 2010.

După ce încrederea investitorilor s-a eva­porat, Irlanda a fost nevoită să accepte un program de bailout de 67,5 miliarde de euro pe termen de trei ani.

Cu toate că Irlanda a ieşit din programul de bailout în luna decembrie a anului trecut fără o linie de finanţare preventivă după ce a imple­mentat 270 de măsuri şi a ieşit din recesiune anul trecut, nivelul datoriilor suverane este de 125% din PIB, de cinci ori mai mare comparativ cu anul 2007, anul de dinaintea crizei, când nivelul datoriilor Irlandei era de 25% din PIB.

Legraine s-a legat şi de Comisia Europeană, pe care a acuzat-o că a vorbit „în necunoştinţă de cauză“ atunci când aceasta s-a referit la Irlanda ca la un model de virtute pentru ţările europene care au avut nevoie de un bailout întrucât nu a abandonat măsurile de austeritate.

La rândul său, într-un discurs în decembrie anul trecut, Barroso a susţinut că mai degrabă UE, şi nu Irlanda, a fost „victima“ reală a crizei economice.

„Băncile irlandeze au creat o mare problemă pentru Irlanda, dar şi pentru celelalte ţări din zona euro. Ar fi greşit să dăm impresia că Europa a creat o problema pentru Irlanda“, a spus acesta.