Restanţele populaţiei au făcut un pas înapoi de 80 mil. lei în martie. Mai sunt 670.000 de restanţieri

Totuşi, creşterea faţă de aceeaşi perioadă din 2013 are în continuare un ritm de două cifre, respectiv 17%. Acesta este însă cel mai redus ritm anual din perioada de criză, când volumul întârzierilor la plată a ajuns să crească şi cu ritmuri anuale de peste 30%. Spre comparaţie, ritmul anual de creştere din luna februarie fusese de 22%.

Motorul creşterii restanţelor este alimentat de problemele pe care bancherii le au în ultima perioadă cu portofoliile de credite ipotecare în euro. Avansul restanţelor pe segmentul creditelor în euro a fost de 20% în ultimul an, iar volumul total a ajuns la 1,1 mld. euro.

S-a temperat în schimb creşterea pe segmentul creditelor în alte valute, cele mai multe acordate în franci elveţieni în perioada de boom. Oficiali din BNR afirmau recent că stocul de credite în franci elveţieni rămas este nesemnificativ, multe împrumuturi fiind refinanţate în altă monedă. Aceasta ar putea fi explicaţia pentru încetinirea ritmului creşterii restanţelor.

Scăderea volumului restanţelor în martie faţă de februarie a fost datorată unei reduceri cu peste 130 milioane de lei a sumelor cu întârzieri mai mari de 90 de zile. Aceste restanţe sunt provizionate integral de bănci şi trecute în categoria pierdere, şansele de recuperare fiind aproape nule.

Numărul restanţierilor a continuat să scadă şi în martie şi a ajuns la 668.000 de persoane, în timp ce numărul creditelor cu probleme a coborât sub pragul de 900.000. Este puţin probabil ca restanţieri dispăruţi din statistici să fi reluat plăţile, având în vedere că cele mai multe întârzieri depăşesc 90 de zile. Cel mai probabil aceste credite au fost vândute de bănci firmelor specializate în recuperarea creanţelor şi au fost astfel scoase din bilanţuri.