Euro a devenit prea puternic şi începe să pună probleme companiilor europene. Care este cea mai mare îngrijorare pentru Zona Euro
Inflaţia aproape de zero, care constituie o problemă, şi un euro puternic pot eroda creşterea economiei europene. BCE spune că nu se va feri să ia măsuri extreme, să reducă dobânda spre zero pentru a susţine bătrânul continent care îşi revine greu după criză.
Şeful bancherilor centrali din Europa este constrâns să ia în considerare reducerea dobânzii de întărirea euro, care afectează exporturile companiilor de pe continent, şi de o inflaţie cu mult sub ţinta de 2% considerată optimă. În aprilie inflaţia în zona euro a fost de 0,7%, scrie The Wall Street Journal.
„Consiliul de conducere (al BCE n.red.) este relaxat în ceea ce priveşte o posibilă acţiune la următoarea şedinţă“, a spus Draghi, după ce a hotărât menţinerea dobânzii la minimul istoric de 0,25% la începutul lui mai. Orice reducere a dobânzii la euro de către BCE are impact pozitiv asupra creditelor în euro ale românilor
Mesajul clar transmis de Draghi vine într-un context în care încrederea în economie a mediului de afaceri din Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul care a ţinut întreaga zonă euro pe linia de plutire în timpul crizei, a scăzut în mai pentru a cincea lună consecutiv.
Oamenii de afaceri germani se tem că economia va fi erodată de inflaţia redusă şi de o monedă unică prea puternică. Indicele ZEW, calculat de Centrul pentru Cercetări Economice Europene, care surprinde aşteptările economice ale investitorilor şi analiştilor germani, a scăzut la 33,1 puncte în mai, de la 43,2 puncte în aprilie, conform Bloomberg. Draghi a declarat că un euro puternic provoacă „îngrijorări puternice“. Moneda unică a urcat cu aproape 8% faţă de dolar comparativ cu luna iulie a anului trecut, ceea ce afectează competitivitatea companiilor din zona euro. Remarcile lui Draghi nu au rămas fără ecou, ieri euro ajungând la cel mai slab curs din ultimele cinci saptămâni faţă de dolar. După-amiază moneda unică se tranzacţiona la New York la un curs de 1,3711 dolari.
Printre măsurile pe care Draghi le are la dispoziţie se numără reducerea dobânzii de la minimul istoric de 0,25% până la o valoare apropiată de zero, dar, şi mai important, ar putea reduce rata dobânzii la depozitele pe care băncile comerciale le pot face la BCE sub 0%, ceea ce înseamnă practic că acestea vor fi nevoite să plătească pentru a-şi putea ţine banii la banca centrală. Această ultimă măsură ar fi o premieră printre băncile centrale cu influenţă mare la nivel mondial.
Joi, toate ţările din zona euro plus celelalte din Uniunea Europeană vor anunţa rezultatele economice din primul trimestru.
Estimările din acest moment indică un plus destul de solid pe fondul unei creşteri bune în Germania şi o revenire în Grecia, Portugalia şi Spania, ţările care au fost salvate în criză de la faliment.
Principala problemă a Europei este că are prea mulţi bani nefolosiţi de către bănci. În loc să pună banii în economie ca să susţină creditarea, băncile europene preferă să ţină fondurile la BCE cu o dobândă de „aproape 0%“ pe an.
Este de aşteptat ca România să raporteze pentru T1 una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, cu un plus de peste 4% faţă de trimestrul întâi din 2013.