Agenţia de rating Standard&Poor's a upgradat România în categoria "investment grade"

Agenţia de rating Standard&Poor's a upgradat vineri România în categoria "investment grade", oferindu-i perspectivă stabilă, ceea ce înseamnă că marii investitori de portofoliu pot reveni pe piaţa românească.

Calificativul acordat României de S&P este BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă.

Anunţul a fost publicat vineri, pe site-ul agenţiei de rating.

S&P era singura agenţie care încă nu upgradase România, deşi rezultatele economice şi stabilitatea macro impuneau acest lucru. Trecând România în "investment grade", anumite fluxuri financiare pot reveni pe piaţa românească, ceea ce ar susţine şi mai mult stabilitatea cursuluişi a dobânzilor reduse la lei.

Acest upgrade vine după cinci ani, România fiind penalizată pentru situaţia financiară proastă de la începutul crizei.

Îmbunătăţirea ratingului de către S&P ar putea creşte apetitul investitorilor străini pentru obligaţiunile în monedă străină ale României, dar şi pentru cele în lei, într-o măsură mai redusă, însă, potrivit unei note către investitori a grupului austriac Erste.

"Recâştigarea statutului investment grade de la S&P ar putea aduce intrări mai mari de capital în euroobligaţiunile româneşti şi într-o anumită măsură în obligaţiunile în lei", notează analiştii Erste.

Revizuirea calificativului de ţară reflectă progresele rapide ale României în privinţa reducerii dezechilibrelor externe, precum şi opinia S&P că va continua consolidarea situaţiei fiscale şi îmbunătăţirea stabilităţii sectorului financiar, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.

S&P se aşteaptă ca România să menţină o rată constantă de creştere economică, în medie de 3% pe perioada 2014-2017. Deşi ritmul este mai lent decât cel înregistrat înaintea crizei financiare din 2009, este peste cel al ţărilor vecine cu situaţie comparabilă. Această evoluţie evidenţiază revenirea unor fundamente relativ sănătoase, chiar dacă venitul pe cap de locuitor al României în 2014 este aproximativ egal cu maximul atins în 2008.

"În 2013 şi 2014, creşterea economică a fost susţinută de cererea externă şi ne aşteptăm la o schimbare graduală către cererea internă, exporturile nete urmând să aibă un uşor impact negativ asupra creşterii în 2016-2017", se arată în comunjicatul S&P.

Această evoluţie nu ar trebui să conducă la o inversare dramatică a progreselor în privinţa contului curent, pe care le considerăm în mare parte structurale, notează agenţia. Creşterea rapidă a exporturilor şi cererea redusă pentru importuri a împins anul trecut deficitul de cont curent la 1,1% din PIB, cel mai redus nivel din două decenii.

Deficitul de cont curent mai redus are impact şi asupra profilului datoriei externe a României, investiţiile străine urmând să depăşească deficitele cel puţin până în 2017.

Rata crescută de atragere a fondurilor europene ar trebui, de asemenea, să asigure un surplus al contului curent de 1,7% anual, sprijinind şi mai mult reducerea îndatorării externe. În parte, declinul îndatorării externe a României se datoreazăsectorului financiar, unde băncile străine au repatriat fonduri semnificative începând din 2009, notează agenţia de rating.

De la semnarea acordului stand-by preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) spre sfârşitul anului trecut, România a trecut prin două evaluări care au confirmat trendul de consolidare fiscală. România pare să fi făcut progrese şi în plata arieratelor, dintre care cele mai multe rămase se află la companiile de stat, totalizând circa 1% din PIB.

Având în vedere "ancora" acordului cu FMI, S&P estimează menţinerea deficitului bugetar aproape dar sub 2% din PIB pe termen mediu, în timp ce îndatorarea statului va rămâne în mare neschimbată pe parcursul următorilor trei ani.

Agenţia nu se aşteaptă la reducerea poverii dobânzilor asupra Guvernului, întrucât îmbunătăţirea randamentelor României în raport cu cele ale unor ţări de referinţă va fi anulată de trendul global de creştere a dobânzilor de către băncile centrale.

Cheltuielile actuale cu dobânzile, de 5,5% din veniturile statului, şi datoria netă la 33% din PIB au impact neutru asupra actualului nivel de rating şi ar putea chiar oferi chiar suport pentru o îmbunătăţire.

Peste 60% din datoria Guvernului este în monedă străină, indicând o oarecare vulnerabilitate la variaţiile de curs valutar, avertizează S&P.

România are un regim flexibil al cursului de schimb, însă politica monetară independentă este constrânsă de rata ridicată de utilizare a valutei în economie, mai ales în creditarea bancară.

"Ne aşteptăm ca declinul «euroizării» să continue în viitorul apropiat, urmând să se reia înaintea intrării în zona euro", afirmă analiştii agenţiei de rating.

Incertitudinile politice nu au afectat în ultima perioadă evoluţia economiei, potrivit S&P.

Riscurile geopolitice ar trebui să rămână sub control, dacă legăturile economice ale României cu Ucraina rămân relativ limitate, potrivit S&P, care adaugă că nu se aşteaptă la implicaţii directe de securitate pentru România.

S&P ar putea îmbunătăţi ratingul României dacă programul de consolidare bugetară, reformă a finanţelor publice şi restructurare a companiilor de stat este implementat cu succes, fără schimbarea actualelor trenduri privind dezechilibrele externe şi stabilitatea sectorului financiar.

Calificativul de ţară al României ar putea fi revizuit negativ dacă reapar dezechilibrele externe, dacă se reduce stabilitatea sectorului financiar sau deficitul bugetar creşte semnificativ.