Şeful NATO anunţă la Bucureşti intrarea Alianţei în logica războiului: Nimeni nu poate să mai aibă încredere în aşa-numitele garanţii ale Rusiei

Amplasarea de baze NATO în România şi militarizarea graniţelor de est ale Uniunii Europene, integrarea accelerată a Republicii Mol­­dova cu renunţarea acesteia la Trans­nistria, divizarea Ucrainei, ţară aflată oricum în proces de disoluţie accelerată – acesta este scenariul pe care nimeni nu îndrăznea să-l schiţeze până acum câteva luni şi care tinde să devină realitate. Teze ale unor monştri sacri ai gândirii politice precum Zbigniew Brzezinsk (care vedea în Ucraina o putere regională) sunt violent contrazise de realitate. O nouă cortină de fier coboară peste Europa şi nu este întâmplător că secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen vorbeşte la Bucureşti despre necesitatea consolidării dimensiunii apărării colective a Alianţei.

Fogh Rasmussen a vizitat la sfârşitul săptămânii Bucureştiul, iar mâine va sosi în România şi vicepreşedintele american  Joe Biden. Mesajul unor astfel de vizite simbolice este fără echivoc. NATO şi SUA s-au plasat în logica confruntării iniţiată de Rusia în aşteptatea zilei decisive de 25 mai, când în Ucraina vor avea loc alegeri prezidenţiale de care depinde vitorul acestei ţări.  În această ecuaţie, niciodată de 25 de ani încoace, de la căderea URSS, Rusia nu a mai fost identificată direct de Occident drept un adversar în faţa căruia ridici ziduri.

„După ce am văzut în Ucraina, nimeni nu poate să mai aibă încredere în aşa-numitele garanţii ale Rusiei cu privire la suveranitate şi integritate teritorială. În 1994, Rusia a garantat suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, şi ceea ce am văzut recent este o anexare ilegală, o înşfăcare a teritoriului cu forţa, deci nu cred că putem avea încredere în aşa-numitele garanţii“, a declarat Rassmusen, la Bucureşti.

Declaraţiile sale sunt extrem de importante, cel puţin pentru Republica Moldova, o ţară de care România este în mod firesc foarte ataşată. Ministrul rus de externe Serghei Lavorov a susţint că Rusia garantează integritatea Moldovei doar dacă ea îşi păstrează neutralitatea (prin Constituţie, Moldova nu poate adera la un bloc militar). Însă, cum remarca preşedintele Traian Băsescu în urmă cu câteva zile, „neutralitatea“ Moldovei este încălcată de 25 de ani, prin prezenţa „trupelor de pace“ ale Rusiei în Transnistria. Este clar că ruşii nu vor pleca din Transnistria într-o vreme de confruntare, dacă nu au făcut-o într-o epocă de relativ calm. Atunci?

„Noi avem un principiu fundamental, că fiecare naţiune trebuie să aibă dreptul de a-şi alege politicile de securitate, inclusiv afilierile la diverse alianţe. Deci Ucraina va trebui să decidă, nu Rusia, nu noi, ci Ucraina, şi vom respecta“, a declarat la Bucureşti secretarul general al NATO. El  a ţinut să menţioneze că acelaşi lucru se aplică şi Republicii Moldova. „Solicităm respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Moldovei. Sigur, vrem ca Rusia să-şi respecte obligaţiile inter­na­ţionale şi să nu încerce să destabilizeze situaţia, nici în Moldova, nici în Ucraina.“

De cealaltă parte, Moscova a continuat şirul de acuzaţii la adresa liderilor politici din România.

Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al MAE rus, a declarat, potrivit Itar-Tass, citată de Mediafax, că în condiţiile intensificării retoricii antiruseşti a autorităţilor române „ar fi nepotrivit să ne aşteptăm ca relaţiile dintre România şi Rusia să continue să se dezvolte în mod constructiv“.

„Ca şi cum ar fi la comandă, conducerea României, inclusiv preşedintele, îşi intensifică retorica antirusească. Cele mai recente declaraţii publice jignitoare la adresa preşedintelui Rusiei sunt absolut revoltătoare şi inacceptabile“, a declarat Lukaşevici.

„Cred că este greu să te aştepţi ca relaţiile bilaterale să continue să se dezvolte într-un mod constructiv, în acelaşi spirit şi în acelaşi ritm.“