Topul celor mai des întâlnite slujbe pe care le au angajaţii români: vânzător, lucrător comercial, şofer sau muncitor necalificat în confecţii

Autor: Adelina Mihai 21.05.2014

Unu din opt angajaţi din România este vânzător, lucrător comercial, şofer sau muncitor necalificat în industria confecţiilor, numărul total de salariaţi care au în prezent aceste slujbe fiind de aproape 650.000 de persoane, potrivit datelor extrase de Inspecţia Muncii din aplicaţia Revisal (softul care numără salariaţii şi contractele de muncă active din economie).



„Situaţia nu este surprinzătoare, având în vedere că jumătate din populaţie încă locuieşte în mediul rural, în unele judeţe investiţiile lipsesc cu desă­vârşire, iar în altele cele mai mari afaceri se fac cu statul. Statisticile privind ocupaţiile cel mai des întâlnite arată că în afara Bucureştiului există o altă Românie. Soluţiile  pentru rezolvarea acestei situaţii sunt cele cunoscute, care pe termen lung pot schimba structura ocupaţiilor pe care le au salariaţii: industrializarea, urbanizarea, construcţia de autostrăzi care să faciliteze accesul investitorilor, precum şi dezvol­tarea unor soluţii pentru învăţământ“, a spus Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search şi consultanţă în resurse umane Arthur Hunt România.

Cei mai mulţi angajaţi români ocupă funcţia de vânzător, având în vedere că pen­tru această ocupaţie există  peste 160.000 de salariaţi pentru care companiile plătesc taxele şi impozitele „la zi“, majoritatea (98%) lucrând în sectorul privat.

De ase­menea, peste 65.000 de salariaţi români lucrează ca agenţi de vânzări.

 „Este normal ca o mare parte a angajaţilor să lucreze în vânzări, pentru că aceştia muncesc atât în hipermarketuri, cât şi în tot ceea ce înseamnă reţele de distribuţie sau fabrici. În orice domeniu există vân­zători, fie că este vorba de vânzări de produse bancare sau de produse textile, de aceea este normal ca ponderea acestor ocupaţii să fie semnificativă în economie“, a explicat Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.

În clasamentul Inspecţiei Muncii, vânzătorii fac parte din grupa 5  din Clasificarea Ocupaţiilor din România, semn că au un nivel mediu de instruire.

„Mă surprinde ponderea numărului mare de angajaţi din sectorul vânzărilor care apar încadraţi pe codurile aferente studiilor medii, având în vedere că, în practică, o mare parte a oamenilor din vânzări au studii superioare. O explicaţie a acestui fenomen se poate regăsi în faptul că, în legislaţia anterioară (până în 2011- n.red.), angajatorii erau obligaţi să coreleze nivelul de studii cu salariul minim, astfel că, pentru un absolvent de facultate, salariul de angajare trebuia să fie cu o valoare de cel puţin două salarii minime“, a explicat Alina Rădulescu, di­recto­rul de resurse umane al producătorului de conserve Scandia din Sibiu.

Ea a mai precizat că, în vânzări, salariile fixe sunt foarte mici şi se suplimentează în funcţie de bonusuri şi probabil că acesta a fost un motiv pentru care angajatorii au preferat să îi angajeze pe nivelul aferent celor studii medii, iar odată cu modificarea Codului muncii din 2011 (când s-a eliminat corelarea dintre salariul minim şi nivelul de studii) nu s-au mai actualizat şi modul în care au fost încadraţi salariaţii existenţi.

Pe locul doi în topul celor mai „populare“ meserii din România se află cea de lucrător comercial, poziţie pe care s-au angajat circa 140.000 de angajaţi în ultimii ani. De altfel, în categoria lucrătorilor comerciali intră o mare parte dintre angajaţii reteţelor internaţionale de  retail.

Situaţia se „validează“ cu atât mai mult cu cât firmele de retail ocupă poziţii fruntaşe şi în topul celor mai mari angajatori din economie, Kaufland având, de exemplu, 13.500 de salariaţi (aflându-se pe locul opt în topul celor mai mari angajatori din economie în 2012), iar Auchan 11.000 de persoane.

„Statistica privind cel mai des întâlnite ocupaţii din România nu este chiar atât de îngrijorătoare, având în vedere că o mare parte dintre absolvenţii de facultate, chiar dacă nu au avut prea multe oportunităţi de angajare, au fost absorbiţi până la urmă, chiar dacă au acceptat locuri de muncă sub nivelul lor de calificare“, a mai spus Alina Rădulescu de la Scandia.